29 APRILIE 2024 - Monitorul de Galați - Ediție regională de sud-est Galați Brăila Buzău Constanța Tulcea Vrancea
Modifică setările cookie-urilor
Monitorul de Galati iOS App Monitorul de Galati Android Google Play App
Dacă este secţionată, coada iguanei verzi poate creşte din nou
Dacă este secţionată, coada iguanei verzi poate creşte din nou

Iguana verde, un dinozaur în miniatură, este un animal de companie exotic şi atractiv, foarte apreciat. Admirată pentru culoare, mărime şi asemănarea cu preistoricul animal, această reptilă este uşor de domesticit, uşor de achiziţionat şi nu necesită cheltuieli mari pentru întreţinere.
Trăieşte în pădurile tropicale, în zonele de joasă altitudine din apropierea surselor de apă, râuri sau iazuri. Este mai răspândită în America Centrala, de Sud şi în Caraibe, dar habitatul se întinde pe o zonă geografica mare, din Mexic, sudul Braziliei şi Paraguai, până în Insulele Caraibe şi chiar Florida (SUA). În unele zone precum Belize este o specie pe cale de dispariţie din cauza vânatului.
Face parte din familia Iguanidae şi este un animal diurn, adică este activ în timpul zilei şi doarme noaptea. De culoarea verde deschis, la naştere, iguana capătă, spre maturitate (2-3 ani), nuanţe de verde închis până la gri-verzui. Coloritul pielii îi permite să se camufleze de prădători. Are picioare puternice, degete lungi şi gheare care îi permit să se caţere şi să se agaţe. Are pielea tare şi o serie de solzi ascuţiţi de-a lungul spatelui şi cozii. Masculul are mai mulţi solzi, o guşă şi fălci mai mari.
Cântăreşte în medie 9-10 kg, la maturitate, şi creşte de obicei până la 1.5 metri în lungime dar poate atinge şi 2 metri. Aceste dimensiuni includ şi coada care măsoară aproape jumătate din lungimea totală a corpului. Coada, pe lângă faptul că este lungă, este şi foarte ascuţită fiind folosită ca mecanism de apărare. Dacă este secţionată, aceasta se regenerează, poate creşte din nou. Iguana are o acuitate vizuală şi un auz foarte dezvoltate. Este o buna înotătoare, pielea sa fiind rezistentă la apă dar şi la răni sau căzături, astfel că poate cădea de la înălţimi mari, de 12-15 m, fără să păţească nimic.
Iguana verde se numără, potrivit surselor amintite, printre cele mai mari reptile ierbivore din natură, cu o speranţă de viaţă de 10-15 ani în mediul natural şi 15-20 de ani, în captivitate, dacă este îngrijită corespunzător.
În captivitate are nevoie de un mediu curat şi sănătos, de o îngrijire specială. Are nevoie de un adăpost (terariu) spaţios, atât în lungime, datorită cozii, cât şi în înălţime pentru că îi place să se caţere, astfel că se recomandă ca adăpostul să fie decorat cu frunze şi crengi (neapărat sterilizate). De altfel, toate recipientele pentru hrană, apă şi accesoriile din cuşca iguanei ar trebui curăţate şi igienizate.
Fiind un animal "cu sânge rece", adică corpul ei nu produce căldură, are nevoie de o temperatură constantă, de aproximativ 25-30 de grade Celsius ziua şi 20-25 de grade Celsius noaptea, de umiditatea ridicată, aproximativ 75-85%, dar şi de o iluminare UV necesară pentru stimularea comportamentului natural, digestiei şi menţinerii la un nivel normal a vitaminei D3.
De asemenea, are nevoie de alimente proaspete: varză furajeră, rucola, frunze de muştar. Iubeşte să aibă în dieta sa multe legume precum morcovi, păstârnac, varză de Bruxelles, conopidă, ţelină sau castraveţi, dar pot fi incluse în meniu şi fructe ca: zmeură, căpşune, pepene galben, banane, struguri sau cireşe.
Cele mai întâlnite boli la iguana verde sunt cele metabolice, putrezirea gurii, paralizia, arsurile de piele şi guta. Poate fi afectată de răni produse prin atingerea lămpii de lumină din cuşcă, în încercarea de a fugi.
Iguana se înmulţeşte prin ouă. Devine matură sexual la vârsta de 2-3 ani. În mediul natural, femela sapă o vizuină de aproape un metru adâncime unde depune peste 30 de ouă, după care le părăseşte. După aproximativ 8-10 săptămâni puii ies din ouă, dar supravieţuiesc până la vârsta adultă numai 3 — 10 dintre ei, crescând fără îngrijirea părinţilor.
Pentru că Iguana verde este o specie ameninţată de distrugerea habitatului şi de vânătoare, întrucât unele populaţii băştinaşe din America de Sud o folosesc ca sursă de hrană, este important ca aceasta să fie îngrijită astfel încât să se poată perpetua.


Articole înrudite