Morbillivirusurile feline (FeMV) sunt paramixovirusuri destul de recent descoperite, găsite la pisici. Prima descriere a indicat o asociere cu boala renală cronică (IRC) pe scară largă la specia gazdă. În diferite studii, s-a demonstrat o prevalenţă globală şi un genotip suplimentar, denumit FeMV-2, şi implicarea altor sisteme de organe la indivizii infectaţi.
Folosind un test de imunofluorescenţă, am detectat o seroprevalenţă globală a FeMV la aproape jumătate dintre pisicile investigate (n = 380), cu o proporţie semnificativ crescută la animalele mai tinere. În comparaţie cu pisicile europene cu păr scurt, rata de seropozitivitate este mai mare la pisicile cu pedigree. Indiferent de rasă, infecţia cu FeMV a fost asociată cu concentraţii crescute de creatinine în sânge, sugerând o asociere cu CKD. Analize ulterioare au indicat că această asociere a fost cea mai puternică la animalele cu titruri mari de IFA împotriva FeMV-2. În plus, a fost detectată o asociere semnificativă între statutul FeMV-pozitiv şi prevalenţa bolii tractului urinar inferior feline (FLUTD sau cistita idiopatică). Această asociere a fost dominată de pisici având anticorpi numai împotriva FeMV-1.
Pentru a evalua în continuare corelaţia pozitivă dintre seroprevalenţa FeMV şi CKD, precum şi FLUTD, este justificată luarea în considerare a caracteristicilor clinice suplimentare şi a parametrilor de laborator şi sunt necesare studii controlate de infecţie cu ambele genotipuri FeMV. Medicii ar trebui, totuşi, să fie conştienţi de o posibilă legătură între bolile renale şi ale tractului urinar inferior şi infecţiile cu FeMV.
