Federaţia „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR) prezintă rezultatele unei evaluări naţionale privind riscul de epuizare profesională în rândul medicilor care efectuează gărzi, realizată de Centrul de Cercetare şi Dezvoltare Socială „Solidaritatea” (CCDSS). Studiul arată că aproximativ 4 din 10 medici se află în risc mare de epuizare profesională, iar 5 din 10 în risc mediu, ceea ce înseamnă că 9 din 10 medici care fac gărzi sunt afectaţi de acest fenomen.
Cercetarea a fost desfăşurată prin platforma BATEREP, pe un eşantion de 1.100 de medici, în perioada 30 octombrie – 6 noiembrie. Profilul general arată profesionişti dedicaţi, dar epuizaţi, epuizarea fiind dimensiunea dominantă, cu o medie de 3,72, în timp ce distanţarea mentală rămâne moderată, la 2,45.
Secţiile de Urgenţă înregistrează cel mai ridicat nivel de risc, urmate de Terapie intensivă coronarieni-UTIC, Reumatologie, Chirurgie vasculară, Neurologie, Oncologie medicală, Pediatrie, Hematologie, Urologie şi Urgenţă-UPU. În specialităţi precum Chirurgia vasculară şi Reumatologia, riscul este dublu, combinând niveluri ridicate de epuizare şi distanţare.
Riscul de burnout este invers proporţional cu vârsta, medicii tineri, cu vârste între 25 şi 34 de ani, fiind cei mai expuşi. Studiul subliniază că aceşti factori pot duce la erori şi decompensări rapide dacă nu sunt adoptate măsuri organizaţionale. Printre soluţiile propuse se numără modificarea prevederilor privind gărzile, plata acestora, rotaţia personalului, zi liberă post gardă şi planificarea vârfurilor de activitate.
FSSR cere modificarea OMS 870/2004 privind timpul de lucru şi elaborarea unui cadru normativ care să recunoască burnout-ul ca boală profesională. Federaţia atrage atenţia că timpul de gardă reprezintă timp de muncă integral şi trebuie compensat prin odihnă conform legislaţiei europene.
Principala cauză a nivelului ridicat de epuizare este programul de lucru excesiv, care depăşeşte frecvent 24 de ore consecutive şi limitele legale săptămânale. CJUE a stabilit că garda la locul de muncă este considerată timp de muncă integral, inclusiv perioadele inactive, iar această prevedere a fost inclusă în legislaţia românească în 2016, la presiunile FSSR.
Datele corelate arată că medicii îşi exercită profesia asumând riscuri majore fără o recunoaştere corespunzătoare a efortului, deşi contribuie semnificativ la sistemul sanitar. FSSR subliniază necesitatea aplicării standardelor europene privind timpul de muncă şi protecţia sănătăţii personalului medical.
Foto: Robert Kneschke - stock.adobe.com
