Hormonii din mâncare sunt puţin studiaţi. Iar realitatea e că zeci de mii de copii români devin obezi sau fac sâni de la 5 ani, chiar dacă sunt băieţi, iar la 20 sunt susceptibili de infarct şi speranţa lor de viaţă scade cu 25 de ani. Iar obezitatea e o boală incurabilă. Până nu demult, doar adulţii ajungeau pe masa de operaţie ca să-şi micşoreze stomacul şi odată cu el pofta nebună de mâncare. Azi, chirurgii operează chiar şi copii de 10 ani. Şi în timp ce chirurgii operează pe bandă rulantă oameni care nu-şi mai pot stăpâni hormonii foamei, endocrinologii de la Institutul I.C.Parhon ne anunţă că bolile hormonale sunt din ce în ce mai ciudate. În timp se dezvoltă cancerele hormonodependente: de sân şi uter. Iar azi, fac cancer de sân şi bărbaţii. Dar cea mai fantastică este evoluţia femeilor din ziua de azi. Dacă algoritmul rămâne valabil, peste vreo 30 de ani, fiicele noastre vor deveni femei la opt ani, iar băieţii se vor lupta tot mai des cu hormonii feminini care le invadează corpul şi îi împiedică să devină bărbaţi. Ce va fi peste 100 de ani? Nu există prognoze.
Cât de periculos e estrogenul – hormonul feminin – în exces?
În anii ’60, un profesor a fost trimis într-o fabrică de medicamente să rezolve tulburările hormonale ale angajaţilor. Până la acest accident, întreaga Europă medicală credea că un anume hormon în exces dereglează doar glanda care îl produce, dar pacienţii profesorului Dumitrache aveau întreg sistemul hormonal dat peste cap. Au mai trecut 40 de ani, până când s-a descoperit că suntem invadaţi de hormoni feminini din plastic: bisfenol A şi ftalaţi – două substanţe chimice care imită perfect hormonii.
Abia anul trecut, Comisia Europeană a hotărât să interzică biberoanele din plasticul cu efect hormonal, ca să protejeze măcar nou-născuţii. Dar… gândiţi-vă că absolut tot ce mâncăm e ambalat în plastic: până şi mâncarea bio.
Studii realizate în Statele Unite arată că gravidele care au consumat hrană ambalată în caserole de plastic riscă să aibă copii obezi. Substanţele chimice de tipul bisfenolului A, prezente în plastic, contaminează hrana şi, odată ajunse în corp, strică echilibrul leptinei, un hormon produs în mod natural de organismul uman. Leptina influenţează mai multe procese, printre care apetitul erotic, fertilitatea, densitatea osoasă la femei şi scăderea în greutate. În cazul gravidelor, substanţa trece din sistemul circulator al mamei în sistemul circulator al fătului şi îl predispune pe copil la obezitate. Cercetătorii au dovedit că substanţele care imită hormonii se transmit de la mamă la copil. Şi nu sunt doar în furaje, pesticide şi ambalaje, ci şi în sacii şi canistrele de E-uri. Iar un om modern mănâncă în medie 3 kilograme de E-uri pe an.
Şi mai e un set de hormoni pe care ni-l serveşte industria alimentară, cei ai stresului: cortisol şi adrenalină.
Animalele crescute în fermele intensive suferă de stres permanent. Cruzimea industriei e evidentă: puilor li se taie ciocul, fără anestezie, ca să nu se canibalizele, trăiesc cu o durere permanentă, găinile sunt depozitate şi pe câte 5 etaje, în cuşti înguste. Ouăle cât mai mari le provoacă dureri, sug toate resursele din organism, aşa că 35% dintre ouătoare au oase rupte, osteoporoză şi cancer. Şi ele ajung în farfurie.
Până în 2010, păsările din ferme intensive se învârteau captive pe un spaţiu cât o foaie A4. Acum, UE a obligat fermierii să mărească un pic cuştile. Dar păsările trăiesc aceeaşi zilnică disperare: căutând un loc ascuns de ouat, căutând pământ, să scurme, şi o cracă pe care să se cocoaţe pentru somn. Nu degeaba bunicii noştri puneau scânduri în coteţe.
În România, majoritatea fermelor sunt cu cuşti – şi oferă ouă cu cod 3 – de la găinile supuse la cea mai grea carceră. Nu există coduri care să ne spună cât de fericită a fost vaca de la care bem lapte – fiindcă într-un pahar poate să fie lapte de la sute, mii de vaci – fără să ştim ce medicamente au luat, ce tratamente hormonale au făcut. Aceeaşi problemă e şi cu carnea şi grăsimea animală.
Un studiu făcut în Scoţia pe adulţi ai căror mame au ţinut în anii '70 diete cu carne în timpul sarcinii, a descoperit că aceştia sufereau de probleme cardiace, din cauza hormonului cortisol în exces. Studiile sunt la început, iar autorităţile europene au admis voalat că proasta stare a animalelor ne îmbolnăveşte.
Zeci de mii de copii aşteaptă de la industriaşii agro-alimentari mai puţină ipocrizie şi mai multă conştiinţă – chiar cu riscul de a pierde ceva din profit. Până atunci, medicii ne sfătuiesc să mâncăm… cât mai puţin.
