Judeţul Galaţi, exemplu al riscului de inundaţii în Europa. Ce pregăteşte UE pentru următoarele dezastre

Inundaţiile devastatoare din septembrie 2024 au adus judeţul Galaţi în centrul unuia dintre cele mai grave episoade de vreme extremă din România. Acum, Uniunea Europeană insistă asupra pregătirii pentru dezastre, a avertizării timpurii şi a cooperării dintre echipele de intervenţie, în condiţiile în care riscurile climatice continuă să pună presiune pe populaţie.

La doi ani de la inundaţiile care au lovit puternic judeţul Galaţi, experienţa localităţilor afectate rămâne un exemplu al vulnerabilităţii oamenilor în faţa fenomenelor meteorologice extreme. Uniunea Europeană lansează o nouă campanie de protecţie civilă, intitulată „Acţionăm ca unul: Ne pregătim azi. Gata pentru mâine”, prin care promovează pregătirea înaintea dezastrelor şi solidaritatea dintre state în situaţii de urgenţă.

Potrivit informaţiilor prezentate de Comisia Europeană, furtuna Boris a adus în septembrie 2024 precipitaţii de peste 150 de litri pe metru pătrat în mai puţin de 24 de ore în judeţele Galaţi şi Vaslui. Galaţiul a fost cel mai afectat judeţ, iar în localităţi precum Cudalbi, Cuza-Vodă, Pechea, Slobozia-Conachi, Tudor Vladimirescu şi Costache Negri, apele au atins adâncimi de 1,5–2 metri.

Inundaţiile din Galaţi, o lecţie despre pregătirea pentru dezastre

Efectele unor asemenea fenomene se văd mult timp după producere. Casele şi infrastructura afectate, pierderile materiale şi timpul necesar revenirii la o viaţă normală arată cât de importantă este pregătirea înainte ca o criză să se producă.

La inundaţiile din 2024, în judeţul Galaţi au fost afectate mii de locuinţe din 30 de localităţi:

La nivel european, inundaţiile reprezintă unul dintre cele mai frecvente şi costisitoare dezastre naturale. Datele Comisiei Europene arată că, în perioada 1980–2024, acestea au reprezentat 47% din totalul pierderilor economice asociate fenomenelor meteorologice şi climatice din Uniunea Europeană, cu un cost mediu estimat la 8,6 miliarde de euro anual. Aproximativ 53 de milioane de europeni trăiesc în zone expuse riscului de inundaţii, potrivit aceleiaşi surse.

Autorităţile europene încearcă să consolideze capacitatea statelor de a anticipa pericolele şi de a interveni coordonat. Un rol important îl au sistemele de prognoză şi avertizare timpurie, instruirea comună a echipelor de intervenţie şi disponibilitatea echipamentelor necesare în situaţii de urgenţă.

Cum poate ajuta Europa înainte de o nouă calamitate

Campania „Acţionăm ca unul” pune accent pe activitatea care se desfăşoară înainte ca o situaţie de urgenţă să devină o criză majoră. Echipe din diferite ţări participă la exerciţii comune în care simulează scenarii de dezastre, îşi testează procedurile şi îşi îmbunătăţesc capacitatea de a lucra împreună.

Un instrument important este Sistemul european de avertizare în caz de inundaţii (EFAS), parte a serviciului Copernicus de gestionare a situaţiilor de urgenţă. Acesta furnizează autorităţilor naţionale informaţii de prognoză şi monitorizare a inundaţiilor cu până la zece zile în avans.

În cazul unei catastrofe care depăşeşte capacitatea de răspuns a unui stat, acesta poate solicita sprijin prin Mecanismul de protecţie civilă al Uniunii Europene. Centrul de coordonare a răspunsului la situaţii de urgenţă, care funcţionează permanent la Bruxelles, coordonează mobilizarea echipelor şi echipamentelor oferite de statele participante. Uniunea Europeană dispune şi de rezerva strategică rescEU, care include resurse suplimentare pentru intervenţii, precum aeronave de stingere a incendiilor şi generatoare de energie.

România participă la intervenţiile europene

Solidaritatea europeană funcţionează în ambele sensuri: statele pot solicita ajutor atunci când sunt lovite de dezastre, dar pot şi contribui la intervenţiile din alte ţări.

În 2026, România a trimis în Franţa o echipă de 40 de pompieri, însoţită de opt vehicule, pentru a sprijini intervenţiile în contextul incendiilor de vegetaţie. România a participat, de asemenea, la programul european de pre-poziţionare a echipelor de intervenţie în Grecia. În paralel, amploarea incendiilor de vegetaţie din Europa evidenţiază diversitatea riscurilor pentru care trebuie pregătite serviciile de urgenţă. Comisia Europeană arată că, până în august 2026, suprafaţa afectată de incendii în Uniunea Europeană depăşise 635.000 de hectare, mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului precedent.

Pregătirea începe înainte de declanşarea alertei

Iniţiativa europeană îşi propune să aducă mai aproape de public activitatea serviciilor de protecţie civilă şi să explice de ce prevenţia, avertizarea timpurie şi cooperarea transfrontalieră sunt esenţiale. Pentru judeţul Galaţi, afectat puternic de inundaţiile din 2024, această temă are o semnificaţie concretă. Experienţa comunităţilor lovite de ape arată cât de importantă este capacitatea de a identifica riscurile, de a transmite avertizări la timp şi de a mobiliza rapid resursele necesare.

Campania europeană se desfăşoară până în decembrie 2026, în şapte state membre, inclusiv România, şi face parte din eforturile Uniunii Europene de consolidare a pregătirii pentru dezastre şi a rezilienţei comunităţilor.