Futuristul şi cercetătorul Adam Dorr lansează un avertisment categoric: în decurs de două decenii, inteligenţa artificială şi roboţii vor prelua aproape toate activităţile umane, lăsând miliarde de oameni fără locuri de muncă. Potrivit acestuia, ritmul accelerat al evoluţiei tehnologice va depăşi orice proiecţie actuală, declanşând o transformare economică şi socială fără precedent.
În calitate de director de cercetare la organizaţia non-profit RethinkX din SUA, Dorr a analizat peste 1.500 de mari schimbări tehnologice din istorie şi susţine că valul actual de inovaţie este ireversibil. „Ce au făcut automobilele cu trăsurile sau camerele digitale cu filmul foto, acelaşi lucru îl vor face roboţii cu forţa noastră de muncă. Noi suntem caii, noi suntem aparatele foto cu film”, a declarat el într-un interviu pentru Reuters.
Dorr explică faptul că, odată ce o tehnologie AI atinge o cotă mică de piaţă, în doar 15–20 de ani ajunge să domine complet domeniul respectiv. Pe măsură ce maşinile devin mai performante şi costurile scad, companiile vor avea un interes economic clar de a înlocui forţa de muncă umană. El avertizează că timpul pentru a ne pregăti este limitat şi că tranziţia va fi inevitabil dificilă.
Chiar dacă în unele domenii va exista o etapă de colaborare om-maşină — comparabilă cu parteneriatele dintre şahişti şi programe de inteligenţă artificială — în cele din urmă, oamenii vor deveni un obstacol în calea eficienţei, nu un avantaj. Totuşi, Dorr nu vede totul în termeni sumbri: dacă tranziţia este gestionată cu înţelepciune, omenirea ar putea intra într-o epocă a „super-abundenţei”, în care nevoia de a munci dispare, iar bunăstarea devine accesibilă tuturor.
Pe de altă parte, un scenariu gestionat greşit ar putea duce la inegalităţi uriaşe şi la acumularea puterii în mâinile unui număr restrâns de actori tehnologici. Deşi anumite profesii – precum antrenorii sportivi, politicienii, eticienii sau artiştii – vor rămâne relevante, acestea nu vor putea absorbi forţa de muncă eliberată la scară globală.
Pentru a face faţă acestei transformări, Dorr propune o regândire profundă a valorii, a proprietăţii şi a modului în care sunt distribuite resursele. El susţine că avem nevoie de noi modele sociale şi economice şi că experimentarea acestor sisteme trebuie să înceapă imediat. „Nu avem toate răspunsurile şi nici măcar nu ştim dacă punem întrebările corecte”, afirmă el.
Autor al cărţii Brighter: Optimism, Progress and the Future of Environmentalism, Dorr consideră că viitorul ar putea fi luminos, dacă beneficiile noii ere tehnologice sunt distribuite echitabil, într-un spirit similar mişcării open-source. El crede că această perioadă ar putea deveni una dintre cele mai remarcabile din istoria umanităţii.
Chiar dacă în trecut au existat predicţii greşite despre „epoci ale timpului liber”, Dorr este convins că de această dată transformarea este reală. În lipsa muncii obligatorii, spune el, vom găsi sens în prietenii, familie şi comunitate — o perspectivă care poate părea sentimentală, dar care ar putea deveni esenţială pentru echilibrul unei lumi în care roboţii lucrează în locul nostru.
