O nouă specie de pisică sălbatică,descoperită în Bolivia după mai bine deun secol

Micuța felină, numită „tilcayo” de comunitățile locale, a fost identificată prin analize genetice. Cercetătorii spun că descoperirea ar putea schimba modul în care sunt evaluate riscurile de dispariție pentru acest grup de feline greu de deosebit între ele.

O felină sălbatică de talie mică, întâlnită în pădurile montane din Bolivia, a fost identificată oficial ca specie distinctă. Numită Leopardus tilcayo, aceasta este, potrivit cercetătorilor, prima specie nouă de felină sălbatică descrisă în peste un secol.

Descoperirea își are originea într-un caz aparent banal. În 2016, biologa boliviană și exploratoarea National Geographic Paola Nogales-Ascarrunz a fost contactată de sanctuarul pentru animale sălbatice Senda Verde, după ce acolo ajunsese o „pisică ciudată”. Animalul fusese găsit când era pui și trăise o perioadă alături de o familie care îl confundase cu o pisică domestică.

Nogales-Ascarrunz a fotografiat felina și, inițial, a presupus că este un exemplar neobișnuit de Leopardus tigrinus, una dintre speciile cunoscute sub numele de pisică-tigru sau oncilla.

Abia câțiva ani mai târziu, diferențele au devenit mai clare.

Un animal cunoscut localnicilor, dar necunoscut științei

În 2019, în timp ce pregătea o broșură despre felinele sălbatice din Bolivia, cercetătoarea a observat că exemplarul de la Senda Verde nu se potrivea perfect cu descrierile speciei cunoscute.

Analizele genetice aveau să ofere răspunsul.

În cadrul unui studiu publicat în revista Current Biology, o echipă internațională a analizat genomurile a 38 de feline din genul Leopardus, dintre care 26 proveneau din grupul pisicilor-tigru. Cercetătorii au inclus atât exemplare recente, cât și probe istorice păstrate în colecții muzeale.

Rezultatele au arătat că grupul pisicilor-tigru este mai divers decât se credea și că include cinci specii distincte. Printre acestea se află și Leopardus tilcayo, o specie care nu fusese recunoscută anterior de comunitatea științifică.

Numele nu a fost inventat de cercetători. „Tilcayo” era deja folosit de comunitățile locale pentru această felină. Originea exactă a termenului nu este cunoscută. Când Nogales-Ascarrunz i-a întrebat pe localnici de ce îi spun astfel, răspunsul a fost simplu: așa îi spuneau și bunicii lor.

Descoperirea arată astfel că o specie poate fi perfect familiară oamenilor care trăiesc în apropierea habitatului său și, în același timp, să rămână necunoscută științei.

O felină cât o pisică mică

Leopardus tilcayo este un animal de dimensiuni reduse. Lungimea corpului este de aproximativ 42,5–50 de centimetri, iar coada măsoară între 25 și 26,5 centimetri. Greutatea estimată este de 1,5–2 kilograme.

Are blana maro-deschis, acoperită cu rozete neregulate, de culoare maro-închis până la negru. Urechile sunt scurte și rotunjite, iar fața are un aspect compact și mustăți lungi.

La prima vedere, diferențele față de celelalte pisici-tigru sunt greu de observat. Tocmai aceasta este una dintre problemele care au întârziat înțelegerea diversității grupului.

Pisicile-tigru sunt considerate specii criptice: animale aparținând unor specii diferite care seamănă atât de mult între ele, încât identificarea numai pe baza aspectului exterior poate fi extrem de dificilă. În cazul lor, analiza genetică devine esențială.

O descoperire care schimbă arborele genealogic al pisicilor-tigru

Studiul recent nu a dus doar la descrierea lui L. tilcayo. Cercetătorii au găsit dovezi care susțin separarea altor două grupuri de pisici-tigru — Leopardus pardinoides și Leopardus emiliae — ca specii distincte.

Analiza sugerează, de asemenea, existența unei subspecii necunoscute anterior a lui Leopardus tigrinus, denumită L. tigrinus antisuyo.

Cercetarea extinde astfel considerabil imaginea asupra evoluției acestor feline. Potrivit autorilor, L. tilcayo s-a separat de celelalte linii evolutive de Leopardus în urmă cu peste 1,4 milioane de ani.

Un element important al studiului a fost includerea unor probe din regiunea Guianelor, din nord-estul Americii de Sud. Zona este relevantă deoarece acolo se află regiunea în care Leopardus tigrinus a fost descrisă pentru prima dată, în 1775.

Prin combinarea probelor moderne cu materialul genetic din colecțiile muzeale, cercetătorii au putut compara populații dintr-o zonă geografică mult mai largă decât în studiile precedente.

Trăiește în pădurile de nori din Anzi

Până în prezent, Leopardus tilcayo a fost identificat în Bolivia, în regiunea Yungas, pe versantul estic al Anzilor. Unul dintre locurile în care a fost documentată specia se află în apropierea localității Arapata, la aproximativ 1.570 de metri altitudine.

Yungas este o regiune montană dominată de păduri de nori, ecosisteme caracterizate prin umiditate ridicată, vegetație densă și variații importante de altitudine.

Despre ecologia speciei se știe încă foarte puțin. Resturile de rozătoare identificate în probele de excremente sugerează că micile mamifere fac parte din dieta sa, iar imaginile obținute cu ajutorul camerelor de monitorizare indică o posibilă activitate predominant nocturnă.

Cercetătorii subliniază însă că sunt necesare observații suplimentare pentru a înțelege distribuția, comportamentul și dimensiunea populației.

Descoperită acum, dar posibil amenințată deja

Identificarea unei specii nu înseamnă automat că aceasta este și protejată corespunzător. În cazul lui L. tilcayo, una dintre principalele probleme este tocmai lipsa informațiilor.

Până în septembrie 2026, specia nu fusese evaluată oficial pentru Lista Roșie a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN). În schimb, cele două specii de pisici-tigru recunoscute anterior de IUCN — L. tigrinus și L. guttulus — sunt clasificate drept vulnerabile.

Cercetătorii și-au transmis deja rezultatele către IUCN în perspectiva reevaluării acestui grup. Separarea speciilor ar putea permite evaluarea individuală a fiecăreia, în locul unei evaluări care să combine populații aparținând unor linii evolutive diferite.

Această distincție este importantă pentru conservare. O specie care are o distribuție restrânsă și o populație mică poate fi supusă unor riscuri mult mai mari decât ar sugera datele agregate pentru întregul grup de pisici-tigru.

Un exemplar care a schimbat povestea

Felina care a atras atenția lui Nogales-Ascarrunz în 2016 continuă să trăiască în captivitate, la Senda Verde. Animalul, un mascul numit „Tigrino”, a ajuns astfel să joace un rol neașteptat în identificarea unei specii necunoscute anterior științei.

Un al doilea exemplar, o femelă, a fost salvat după ce fusese atacat într-o comunitate și a fost ulterior eliberat în sălbăticie.

Cele două animale au contribuit la cercetarea care avea să confirme existența speciei, dar oamenii de știință avertizează că povestea este abia la început.

„Chiar și printre feline există specii care nu au fost încă descrise”, a subliniat Nogales-Ascarrunz. Descoperirea lui Leopardus tilcayo arată că, în ciuda progreselor spectaculoase ale geneticii moderne, o parte din biodiversitatea lumii rămâne încă nedocumentată.

Pentru cercetători, următoarea etapă este să afle cât de răspândită este această felină, câte exemplare există și cât de puternică este presiunea exercitată asupra habitatului său.

O specie poate primi un nume într-o singură zi. Pentru a o proteja însă, oamenii de știință trebuie mai întâi să-i descopere întreaga poveste.

Ilustraţii: O pisică Leopardus tilcayo, o specie identificată recent, este găzduită în sanctuarul de animale Senda Verde din Bolivia pe 1 septembrie 2026. Fotografii de Fernando Faciole/National Geographic.