Operatorii telecom europeni avertizează: eliminarea echipamentelor Huawei şi ZTE ar putea costa până la 40 de miliarde de euro

Directorii unora dintre cele mai mari companii de telecomunicaţii din Europa avertizează Bruxelles-ul că eliminarea echipamentelor furnizorilor consideraţi cu risc ridicat, precum Huawei şi ZTE, ar putea genera costuri de până la 40 de miliarde de euro pentru industrie. Avertismentul apare într-o scrisoare deschisă semnată de 17 executivi şi vine în contextul propunerii Comisiei Europene de revizuire a regulilor privind securitatea cibernetică şi furnizorii de echipamente pentru infrastructura critică.

Printre semnatarii scrisorii se numără Christel Heydemann, CEO al Orange Group, Timotheus Höttges, CEO al Deutsche Telekom, Marc Murtra, preşedinte şi CEO al Telefónica, şi Pietro Labriola, CEO al TIM, alături de conducătorii unor companii precum Telenor, Swisscom, KPN, Proximus şi Liberty Global. Scrisoarea a fost publicată de Connect Europe, organizaţie care reprezintă operatori de telecomunicaţii europeni.

Propunerea Comisiei Europene prevede un cadru comun la nivelul Uniunii pentru reducerea riscurilor asociate furnizorilor consideraţi cu grad ridicat de risc. În cazul furnizorilor desemnaţi astfel, operatorii ar avea, conform propunerii, un termen de trei ani pentru eliminarea echipamentelor din reţelele 5G. Regulile nu nominalizează direct Huawei sau ZTE, însă cele două companii se află de mai mulţi ani în centrul discuţiilor europene privind securitatea infrastructurilor telecom.

Comisia Europeană a cerut încă din 2023 statelor membre să ia măsuri pentru reducerea dependenţei de furnizorii consideraţi cu risc ridicat, iar Huawei şi ZTE au fost menţionate explicit în acest context. Comisia a apreciat atunci că deciziile unor state membre de a restricţiona sau exclude cele două companii sunt justificate de criteriile din instrumentarul european pentru securitatea reţelelor 5G.

Potrivit Connect Europe, înlocuirea echipamentelor ar putea costa industria telecom europeană până la 40 de miliarde de euro. Operatorii susţin că o asemenea cheltuială ar putea reduce capitalul disponibil pentru alte proiecte de infrastructură, inclusiv extinderea reţelelor de fibră optică, dezvoltarea 5G şi pregătirea viitoarelor reţele 6G.

Industria telecom europeană investeşte deja aproximativ 64 de miliarde de euro anual, în timp ce Connect Europe estimează la 475 de miliarde de euro necesarul suplimentar pentru dezvoltarea unor reţele mobile de nivel mondial. Organizaţia avertizează că politica de securitate a infrastructurii trebuie să ţină cont şi de necesarul masiv de investiţii al sectorului.

Poziţia operatorilor nu este aceea că riscurile de securitate ar trebui ignorate. În schimb, cele 17 companii solicită o abordare pe care o descriu drept „proporţională şi bazată pe risc”, susţinând că eliminarea echipamentelor ar trebui analizată împreună cu alte metode de reducere a vulnerabilităţilor.

Situaţia diferă deja considerabil de la o ţară europeană la alta. Unele state au impus restricţii severe asupra echipamentelor Huawei şi ZTE, în special în reţelele 5G, în timp ce altele au optat pentru eliminarea treptată a anumitor componente sau pentru măsuri de limitare a dependenţei de furnizorii consideraţi cu risc ridicat.

Germania a stabilit, de exemplu, eliminarea anumitor componente Huawei şi ZTE din nucleul reţelelor 5G până la sfârşitul lui 2026, în timp ce unele componente din reţelele de acces şi transport trebuie eliminate până în 2029. În Olanda, o instanţă a confirmat în 2026 obligaţia operatorului Odido de a exclude echipamente Huawei şi ZTE din anumite segmente critice ale reţelei.

În România, Huawei a fost exclusă de la autorizarea ca furnizor de echipamente pentru reţelele 5G în urma unei decizii bazate pe legislaţia privind infrastructurile informatice şi de comunicaţii de interes naţional. Compania a contestat măsura în instanţă.

În afara Uniunii Europene, Regatul Unit a adoptat o abordare mai strictă şi a decis eliminarea echipamentelor Huawei din reţelele sale 5G. Aceste exemple arată cât de diferite sunt încă politicile europene privind furnizorii consideraţi cu risc ridicat.

La nivelul UE, procesul legislativ nu este însă încheiat. Propunerea privind revizuirea Cybersecurity Act urmăreşte să creeze un cadru armonizat pentru securitatea lanţurilor de aprovizionare IT&C şi să reducă fragmentarea dintre statele membre. Comisia descrie abordarea drept una armonizată, proporţională şi bazată pe risc.

Pentru operatorii telecom, miza este găsirea unui echilibru între securitatea infrastructurii şi costurile înlocuirii echipamentelor deja instalate. Pentru instituţiile europene, obiectivul este reducerea dependenţelor considerate riscante în infrastructurile critice. Dezbaterea urmează să stabilească în ce măsură aceste două obiective pot fi atinse simultan fără ca investiţiile în următoarea generaţie de reţele europene să fie afectate.