Avertisment fără precedent pentru agricultură: Seceta extremă şi canicula decimează culturile de grâu, iar irigaţiile îşi pierd eficienţa

Seceta şi valurile de căldură extremă pun o presiune tot mai accentuată pe producţia mondială de grâu, ameninţând direct siguranţa alimentară globală, arată un nou studiu publicat în prestigioasa revistă ştiinţifică Nature Food. O echipă internaţională de cercetători, care a analizat datele agricole şi meteorologice din perioada 1981-2015, avertizează că suprapunerea acestor două fenomene distructive duce la pierderi medii de producţie de 13,3%. Analiza demonstrează că, luate separat, fenomenele sunt la fel de periculoase, deficitul de precipitaţii generând o reducere medie a recoltelor de 9,7%, în timp ce valurile de căldură taie 5,8% din producţie. Când cele două extreme acţionează simultan, mecanismele lor de distrugere se cumulează devastator: lipsa apei blochează procesele fiziologice esenţiale ale plantelor, iar temperaturile caniculare compromit fotosinteza, dezvoltarea organelor reproductive şi formarea boabelor. Momentul loviturii este critic, deoarece un episod de stres termic extrem survenit în perioada înfloririi reduce drastic atât numărul, cât şi greutatea boabelor de grâu.

Dincolo de procentele alarmante ale pierderilor, un alt semnal de alarmă este extinderea masivă a suprafeţelor expuse acestor fenomene. Potrivit datelor centralizate de experţii de la Universitatea Normală din Beijing, suprafaţa cultivată cu grâu lovită anual de valuri de căldură a crescut, ca tendinţă, cu aproximativ 573.000 de hectare în fiecare an din intervalul analizat. Mai grav, episoadele în care seceta şi canicula au acţionat simultan şi-au extins teritoriul de impact cu circa 360.000 de hectare anual. Cea mai îngrijorătoare concluzie a studiului este însă legată de limitele sistemelor de irigaţii.

Deşi irigarea a fost considerată mereu colacul de salvare al fermierilor, apa suplimentară reuşeşte să combată doar uscăciunea solului, fiind incapabilă să anuleze efectele temperaturilor excesive asupra fertilităţii polenului. Astfel, cercetătorii au constatat o diminuare anuală a contribuţiei irigaţiilor la salvarea culturilor de grâu, evaluată la o pierdere de 3,5 kilograme la hectar pe an sub impactul valurilor de căldură şi de 2,9 kilograme la hectar pe an în cazul episoadelor combinate de secetă şi arşiţă.

Pentru a oferi fermierilor şi autorităţilor o imagine reală asupra acestui dezastru tăcut, oamenii de ştiinţă au fost nevoiţi să recalibreze instrumentele de prognoză, deoarece modelele agricole anterioare subestimau masiv riscurile termice. Prin modificarea modelului global CERES-Wheat şi introducerea unei funcţii neliniare care reflectă fidel stresul termic, precizia simulărilor s-a îmbunătăţit cu până la 31%. Impactul acestei ajustări a fost demonstrat clar pe cazul secetei şi caniculei care au pârjolit Europa în 2003, unde noul model a oferit o precizie de estimare cu peste 60% mai mare.

Experţii concluzionează că agricultura viitorului nu se mai poate baza exclusiv pe extinderea irigaţiilor, ci are nevoie disperată de o adaptare sistemică, fundamentată pe prognoze mult mai precise, sisteme de avertizare timpurie şi soluţii tehnologice inovatoare care să protejeze culturile de şocul termic, evitând astfel instabilitatea pieţei globale a cerealelor. (sursa stiripesurse.ro)