Paradox energetic naţional: Românii reduc masiv consumul de electricitate, în timp ce producţia verde şi exporturile explodează

Românii par să fi devenit mult mai prudenţi în gestionarea utilităţilor, o tendinţă confirmată clar de cele mai recente date publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). În primele opt luni ale anului 2026, consumul de energie electrică al populaţiei a înregistrat o scădere abruptă de 11,3% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2025. Această reţinere a consumatorilor casnici se reflectă puternic şi la nivel macroeconomic, unde consumul final de electricitate la nivel naţional s-a redus cu 4%, totalizând puţin peste 32 de miliarde de kWh. Tendinţa de economisire s-a resimţit în toate sectoarele analizate: consumul din economie s-a contractat cu 1,6%, în timp ce energia utilizată pentru iluminatul public a marcat un declin substanţial, de 14,2%. În mod paradoxal, pe fondul acestei reduceri a consumului intern, România şi-a majorat capacitatea de a trimite energie peste graniţe, cantitatea exportată depăşind 10,5 miliarde de kWh, cu peste un miliard mai mult faţă de anul precedent, consolidând astfel poziţia ţării pe piaţa regională de energie.

Dinamica sistemului energetic naţional a fost susţinută de o creştere a producţiei interne, care a depăşit 34,3 miliarde de kWh, reuşind în paralel să reducă dependenţa ţării de importuri cu aproximativ 800 de milioane de kWh. Ceea ce atrage atenţia în mod deosebit este schimbarea structurală din mixul de producţie, unde sursele regenerabile au câştigat un teren uriaş. Energia solară, propulsată masiv de parcurile fotovoltaice şi de aportul tot mai vizibil al prosumatorilor, a generat un plus spectaculos de peste 1,6 miliarde de kWh comparativ cu anul de referinţă. Totodată, condiţiile favorabile au permis hidrocentralelor să livreze o creştere de 13,5% a producţiei. Acest avans al energiei verzi a venit într-un moment critic, reuşind să compenseze o reducere semnificativă în sectorul nuclear, unde producţia de la Cernavodă a înregistrat un declin abrupt de peste 21,5%, dar şi o scădere de 5,1% în cazul termocentralelor clasice. Astfel, tranziţia energetică devine tot mai evidentă în statistici, compensând parţial faptul că resursele totale de energie primară ale României au continuat să scadă cu 6,3% în acest interval. (sursa stiripesurse.ro)