Cum ne dictează sistemul imunitar bolile bătrâneţii: Proteinele din sânge care explică de ce unii oameni îmbătrânesc mai repede

Misterul felului în care două persoane născute în aceeaşi zi pot avea o evoluţie a sănătăţii complet diferită odată cu înaintarea în vârstă începe să fie elucidat de cercetători. O nouă descoperire a oamenilor de ştiinţă, citată de Live Science, arată că răspunsul se ascunde la nivelul sistemului imunitar, mai exact într-un raport specific între anumite proteine din sânge. În tinereţe, organismul uman dispune de numeroase limfocite T naive, o categorie de globule albe care nu au interacţionat încă cu agenţi patogeni. Pe parcursul vieţii, expunerea la diverse microorganisme şi vaccinări transformă o parte dintre aceste celule în limfocite de memorie, capabile să protejeze organismul eliberând proteine numite granzime, esenţiale pentru distrugerea celulelor infectate. Analizele recente s-au concentrat pe două tipuri specifice de astfel de proteine, granzimele B şi K, descoperind că echilibrul dintre ele trasează graniţa dintre o bătrâneţe sănătoasă şi una marcată de suferinţă.

Pentru a confirma această ipoteză, specialiştii au analizat datele medicale provenite de la aproximativ 48.000 de participanţi din prestigioasa bază de date britanică UK Biobank, urmărind evoluţia acestora pe o perioadă de 17 ani. Concluziile au fost categorice: persoanele ale căror analize de sânge indicau un nivel mai ridicat de celule producătoare de granzimă B au înregistrat rezultate medicale mult mai nefavorabile în timp. Acestea au prezentat un risc semnificativ mai mare de deces prematur, dar şi o vulnerabilitate crescută în faţa unor afecţiuni cronice severe, precum diabetul, hipertensiunea arterială şi bolile hepatice sau renale. Imunologul Claire Gustafson, din cadrul Institutului de Imunologie Allen, a subliniat că aceste rezultate deschid uşa către mecanisme biologice complet noi ale îmbătrânirii celulare, care au fost trecute cu vederea în deceniile anterioare de cercetare medicală.

Mai mult, studiul atrage atenţia asupra unei limitări frecvente în laboratoare: diferenţa majoră dintre sistemul imunitar uman şi cel al animalelor folosite în experimente. În timp ce la şoareci celulele producătoare de granzimă K reprezintă o etapă avansată de dezvoltare imunitară, la oameni acest rol de specializare revine celulelor cu granzimă B. Această descoperire demonstrează clar că modelele animale sunt insuficiente pentru a înţelege pe deplin patologiile umane şi că este nevoie de o aprofundare a studiilor exclusiv pe pacienţi. Deşi raportul dintre cele două tipuri de granzime se conturează deja ca un indicator universal promiţător pentru măsurarea longevităţii şi a stării de sănătate, experţii recunosc că acesta este doar primul pas. În viitor, vor fi necesare date colectate din populaţii mult mai diverse pentru a înţelege mecanismele intime prin care acest raport sanguin ne poate proteja sau predispune la declin la vârste înaintate. (sursa stiripesurse.ro)