O investiţie de aproximativ 1 milion de euro realizată în 2011, adică pontonul din dreptul Palatului Navigaţiei din Galaţi, a cărui destinaţie este de a fi terminalul de pasageri din spaţiul Schengen, pluteşte nefolosit şi nici nu va putea fi folosit vreodată. Cel puţin aşa susţine directorul Administraţia Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi, Alexandru Şerban.
Terminalul de pasageri a fost realizat cu bani de la guvern, în cadrul programului de modernizarea a graniţelor, în contextul integrării României în spaţiul Schengen. Cum România nu a mai intrat în spaţiul Schengen, nici pontonul nu a fost folosit. Terminalul, cu o lungime de 60 de metri, o lăţime de 11 metri şi un pescaj de un metru, este prevăzut cu sisteme moderne de intrare şi ieşire a pasagerilor UE şi non UE, cu spaţii de verificare a documentelor etc.
Dacă în toţi aceşti ani s-a tot spus că navele de pasageri care ar fi putut acosta la Galaţi nu au dorit acest lucru şi au preferat Tulcea pentru că acolo este poarta către Delta Dunării, acum este invocat un alt motiv.
Directorul APDM, Alexandru Şerban susţine că pontonul a fost proiectat greşit. „Din păcate, el are nişte erori din partea de proiectare şi execuţie. La momentul actual, nu ar putea fi folosit nici dacă am intra în spaţiul Schengen întrucât bordul pe care îl are la dispoziţie este mai înalt decât bordul liber cu care vin navele de croazieră sau obişnuiesc să vină navele de croazieră pe Dunăre. Totodată, şi anumite părţi de reţele sunt amplasate pe bord greşit”, a afirmat Alexandru Şerban.
Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioşteanu, nu ştia nimic despre ponton sau despre erorile de proiectare. „Sincer, eu, personal, este prima dată când aud de acest subiect. O să verificăm şi o să vedem, dacă este nevoie şi cineva a greşit. Presupun că la proiectare s-a produs o eroare”, a declarat Ionel Scrioşteanu.
Ca să nu mai zacă nefolosit şi să tot cheltuie bani cu întreţinerea şi paza terminalului, actuala conducere a APDM Galaţi ia în considerare varianta de a-l transforma în restaurant plutitor. „Urmează să căutăm o variantă prin care să-l închiriem, astfel încât să eliminăm total costurile pe care acestea le generează anual. Ar putea fi un restaurant sau chiar loc de acostare pentru alte tipuri de nave”, a declarat directorul APDM, Alexandru Şerban.
