Google va plăti 1,375 miliarde de dolari statului Texas pentru a încheia două procese legate de urmărirea neautorizată a utilizatorilor şi colectarea datelor biometrice fără consimţământ. Aceasta este una dintre cele mai mari amenzi din istoria industriei tech americane pentru încălcarea vieţii private şi semnalează o schimbare majoră de atitudine a autorităţilor faţă de giganţii tehnologici.
Acordul marchează un precedent important într-un şir de confruntări juridice între statele americane şi companii precum Google, Meta sau Amazon. Deşi Google a plătit anterior amenzi substanţiale – 391 milioane $ în 2022 pentru 40 de state, 29,5 milioane $ în 2023 către Indiana şi Washington, şi 93 milioane $ către California – suma destinată Texasului este, de departe, cea mai mare.
Procesele au vizat acuzaţii grave: Google ar fi continuat să urmărească locaţia utilizatorilor chiar şi cu opţiunea „Location History” dezactivată şi ar fi colectat date biometrice precum amprente vocale sau trăsături faciale fără consimţământ clar, prin aplicaţii, browserul Chrome şi dispozitivele sale inteligente.
Ken Paxton, procurorul general al Texasului, a transmis un mesaj fără echivoc: „Timp de ani, Google a urmărit în secret locaţia, căutările şi datele biometrice ale oamenilor. Acum, vor plăti pentru asta.” Acordul încheiat este similar cu cel impus companiei Meta, care a plătit tot 1,4 miliarde de dolari pentru practici similare în acelaşi stat.
Pe fondul presiunii publice şi juridice, Google a început să ia măsuri pentru a-şi recâştiga încrederea utilizatorilor. Printre schimbări: Timeline-ul din Google Maps va stoca datele local, pe dispozitiv, iar setările de ştergere automată şi controlul asupra datelor biometrice au fost îmbunătăţite. Totuşi, pentru mulţi, aceste ajustări vin prea târziu.
Acest caz reflectă o tendinţă mai largă: reglementările privind protecţia datelor devin tot mai stricte, mai ales în contextul dezvoltării accelerate a inteligenţei artificiale, recunoaşterii faciale şi profilării comportamentale. Autorităţile din SUA şi Europa cer transparenţă, consimţământ real şi limite clare asupra modului în care sunt colectate şi utilizate datele personale.
În plus, publicul devine tot mai conştient de cantitatea de informaţii pe care o oferă involuntar companiilor. Din ce în ce mai mulţi utilizatori caută servicii cu protecţie sporită a datelor, folosesc extensii anti-tracking şi cer control real asupra propriilor informaţii.
Această amendă nu este doar o lecţie scumpă pentru Google, ci şi un semnal clar pentru întreaga industrie tech: abuzurile de încredere nu mai sunt tolerate, iar consecinţele pot fi atât financiare, cât şi de imagine.
Pentru utilizatori, momentul este prielnic unei reevaluări a setărilor de confidenţialitate şi a comportamentului online. Într-o eră în care datele personale sunt o marfă, întrebarea esenţială devine: ai control asupra lor sau doar impresia că îl ai?
