Elon Musk provoacă din nou controverse, de această dată prin lansarea Grokipedia, o platformă online pe care o descrie drept „o versiune mai sinceră şi mai puţin părtinitoare” a enciclopediei Wikipedia. În realitate, noul proiect al startup-ului său xAI a fost deja criticat dur pentru conţinut manipulator, afirmaţii pseudo-ştiinţifice şi pentru promovarea unor idei rasiste şi transfobe.
Prezentată ca o „enciclopedie a adevărului”, Grokipedia copiază aproape integral formatul Wikipedia – cu articole structurate pe secţiuni, liste de surse şi note de subsol – dar conţinutul este radical diferit. Multe texte preiau pasaje din Wikipedia, modificând subtil formulările pentru a schimba sensul informaţiei, mai ales în subiecte sensibile precum ştiinţa, politica şi drepturile civile.
Astfel, articolele despre vaccinuri prezintă fals ipoteza unei legături între vaccinare şi autism drept o teorie „contestată”, ignorând consensul medical global care infirmă complet această idee. În privinţa schimbărilor climatice, Grokipedia respinge concluziile oamenilor de ştiinţă şi vorbeşte despre „alarmism mediatic”, minimalizând impactul activităţii umane asupra mediului.
Cele mai grave deformări apar însă în paginile dedicate temelor sociale şi politice. Alte texte merg şi mai departe, prezentând teorii rasiste despre inteligenţă bazate pe surse pseudo-ştiinţifice, fără a menţiona că acestea au fost complet discreditate de comunitatea academică.
Grokipedia rescrie şi evenimente istorice recente: atacul de la Capitoliul SUA din 6 ianuarie 2021 este descris drept „proteste motivate de acuzaţii electorale”, nu ca o tentativă de lovitură de stat, iar pagina despre George Floyd începe prin enumerarea greşelilor sale din tinereţe, abia ulterior menţionând că a fost ucis de un poliţist. În acelaşi timp, articolele despre Donald Trump şi mişcarea QAnon sunt tratate cu un ton favorabil, fără nicio referire la teoriile conspiraţioniste asociate acestora.
Când vine vorba despre Elon Musk însuşi, tonul devine aproape hagiografic. Biografiile sale şi ale companiilor Tesla, SpaceX, Neuralink şi xAI sunt mult mai ample decât pe Wikipedia, însă omit detalii controversate, cum ar fi originile familiei sale în contextul apartheidului sud-african sau afacerile tatălui său cu mine de smaralde. Produsele sale sunt descrise într-o lumină idealizată, fără a menţiona problemele tehnice sau criticile publice.
De exemplu, articolul despre Cybertruck ignoră rechemările în service şi problemele de siguranţă, acuzând în schimb presa de „părtinire anti-Tesla”. Pagina despre robotul Optimus elimină complet criticile legate de promisiunile exagerate şi termenele nerealiste.
Criticii afirmă că Grokipedia nu reprezintă o „enciclopedie alternativă”, ci o platformă de dezinformare care reambalează opinii extremiste sub forma „libertăţii de exprimare”. Sub pretextul „adevărului absolut”, proiectul legitimează discursuri conspiraţioniste, rasiste şi transfobe, oferindu-le o aparenţă de respectabilitate academică.
Într-o eră în care algoritmii şi inteligenţa artificială influenţează percepţia publicului, lansarea unei platforme precum Grokipedia, susţinută de un om cu peste 180 de milioane de urmăritori pe X, ridică serioase semne de întrebare.
Dincolo de retorica libertăţii de informare, Grokipedia pare mai degrabă o oglindă ideologică a lui Elon Musk – un univers digital în care faptele pot fi reinterpretate, ştiinţa devine opinie, iar propriul fondator este mereu eroul principal.
