Numărul atacurilor informatice care folosesc tehnologii avansate de inteligenţă artificială a explodat în 2025, fiind raportată o creştere globală de aproximativ 180%. România se află printre ţările unde fenomenul s-a intensificat vizibil, arată o platformă internaţională specializată în verificarea identităţii şi prevenirea fraudelor digitale.
Infractorii cibernetici folosesc metode tot mai sofisticate, construind identităţi false şi exploatând instrumente greu de detectat pentru a manipula victimele, potrivit Ştirile Pro TV. În acelaşi timp, apar noi aplicaţii menite să ajute publicul să identifice imaginile şi videoclipurile manipulate digital, inclusiv deepfake-uri.
Fraudele online devin tot mai complexe, combinând algoritmi de AI cu sisteme automate ce pot lansa atacuri fără intervenţie umană. Datele furnizate de o platformă globală de securitate arată o creştere masivă a utilizării materialelor deepfake în scheme frauduloase.
În România, numărul deepfake-urilor identificate în 2025 a crescut cu 145%, ceea ce plasează ţara pe locul şapte în Europa. Cele mai afectate state sunt Bosnia şi Herţegovina (588%), Macedonia de Nord (333%) şi Cipru (320%), urmate de Muntenegru, Croaţia şi Polonia.
Pentru a ajuta publicul să recunoască manipulările vizuale, o organizaţie nonguvernamentală locală a lansat platforma „detectivulAI”, un instrument educaţional care oferă exemple de imagini şi clipuri — unele autentice, altele fabricate — pentru exersarea abilităţilor de identificare.
Un exemplu prezentat pe platformă arată un grup de muncitori care pare credibil la prima vedere, dar o analiză mai atentă dezvăluie mişcări nefireşti şi deformări ale corpului, semnale clare ale unei prelucrări digitale. Specialiştii în AI avertizează că astfel de falsuri sunt extrem de greu de detectat chiar şi de către persoane experimentate, deoarece imperfecţiunile subtile — fundaluri distorsionate sau proporţii anormale — pot trece neobservate când conţinutul manipulează emoţiile privitorului.
Testele arată şi fenomenul invers: mulţi utilizatori cred în mod eronat că imagini reale ar fi generate de AI, fie din cauza calităţii scăzute, fie a unor contexte neobişnuite. Acest tip de confuzie alimentează dezinformarea şi afectează încrederea publicului în conţinutul vizual online.
Deepfake-urile circulă tot mai des pe reţelele sociale şi în aplicaţiile de dating, dar sunt folosite şi în situaţii serioase, precum încheierea unor contracte sau escrocherii financiare. Experţii avertizează că aceste tehnici pot produce pierderi importante şi pot conduce la manipulări complexe ale victimelor.
Potrivit platformei internaţionale dedicate prevenirii fraudelor digitale, România ocupă în prezent locul 16 în Europa în ceea ce priveşte frecvenţa fraudelor informatice — un semnal de alarmă într-un an marcat de expansiunea rapidă a tehnologiilor de inteligenţă artificială.
