România se conturează ca una dintre destinaţiile preferate ale nomazilor digitali, în contextul creşterii interesului global pentru munca remote şi libertatea profesională. Conform raportului Global Freelancer Report 2025 realizat de platforma britanică Tide, ţara noastră se numără printre cele mai atractive locuri pentru cei care aleg să lucreze independent. Studiul arată că profesia de copywriter ocupă primul loc în rândul meseriilor freelance căutate în România, semn al maturizării economiei digitale şi al accentului tot mai mare pus de companii pe conţinut şi comunicare.
Creşterea interesului pentru stilul de viaţă al nomazilor digitali este reflectată şi în datele Google, care indică o majorare de 438% a căutărilor pentru termenul „nomad work visas” în ultimul trimestru. Această tendinţă globală arată dorinţa profesioniştilor de a lucra de oriunde, fără constrângerile unui birou fix. În România, fenomenul este alimentat de costurile de trai mai reduse faţă de Europa de Vest, de conexiunea excelentă la internet şi de o comunitate de freelanceri tot mai activă pe platforme internaţionale.
Raportul Tide evidenţiază că, pe plan local, copywriterii sunt cei mai căutaţi, urmaţi de web designeri, specialişti SEO şi graphic designeri. Deşi instrumentele bazate pe inteligenţă artificială au simplificat multe activităţi, meseriile creative şi cele care presupun gândire strategică rămân foarte solicitate. Conform analizei, „AI a făcut mai uşor procesul de creare a conţinutului, dar cererea pentru copywriteri şi designeri grafici s-a menţinut, întrucât companiile caută autenticitate şi o voce umană.” Studiul a analizat peste şase milioane de căutări pentru servicii freelance din peste o sută de ţări, arătând o piaţă globală în expansiune, unde colaborările flexibile devin norma.
La nivel mondial, cele mai căutate profesii în 2025 sunt creatorul de conţinut video (filmmaker), specialistul SEO, designerul grafic, copywriterul, operatorul de data entry, web designerul, fotograful, analistul de date, web developerul şi programatorul. În ciuda avansului platformelor de inteligenţă artificială, profesiile creative şi tehnice rămân esenţiale. De asemenea, se observă o creştere semnificativă a cererii pentru roluri specifice mediului vizual digital, cum ar fi designerul de thumbnails pentru YouTube sau photo retoucherul, cu rate de creştere de 35%, respectiv 57%.
„Freelancingul nu mai este doar o alternativă, ci o carieră în sine”, arată autorii raportului. „Oferă flexibilitate, libertate şi şansa de a construi un brand personal recunoscut global.” România urmează această tendinţă, mai ales după introducerea vizei pentru nomazi digitali, care permite străinilor să lucreze legal din ţară pentru companii din străinătate. Pentru localnici, freelancingul a devenit o sursă de autonomie şi stabilitate financiară, tot mai mulţi profesionişti din domenii precum marketing, design, IT sau jurnalism alegând colaborări pe proiect cu clienţi internaţionali.
„A merge pe cont propriu este o tranziţie firească pentru cei care au deja experienţă”, afirmă George Schmidt, CEO al Tide pentru Europa. „Freelancerii pot alege clienţii, îşi pot stabili propriul ritm şi pot integra munca în viaţa personală, nu invers.” Raportul oferă şi recomandări pentru cei care doresc să urmeze acest drum: claritate în definirea serviciilor, disciplină, respectarea termenelor şi networking constant, deoarece recomandările rămân cea mai importantă sursă de proiecte.
România oferă un echilibru ideal pentru nomazii digitali: costuri reduse, infrastructură modernă şi un climat favorabil pentru lucrul independent. Oraşe precum Cluj-Napoca, Braşov, Timişoara şi Bucureşti devin tot mai populare pe harta comunităţilor internaţionale, fiind comparate cu centre europene consacrate precum Lisabona sau Tallinn. Pe măsură ce companiile adoptă tot mai mult modelul de lucru hibrid, freelancingul va continua să crească. Estimările Tide arată că până în 2030 aproape jumătate din forţa de muncă globală va activa independent.
Pentru România, această tendinţă marchează o schimbare profundă: trecerea de la o economie bazată pe angajări tradiţionale la una centrată pe competenţă, flexibilitate şi creativitate. Aşa cum concluzionează raportul, freelancingul nu mai este doar despre libertate, ci despre redefinirea echilibrului dintre viaţă şi muncă – un echilibru pe care tot mai mulţi români par să-l fi găsit.
