Instituţia divorţului este reglementată de art. 373-381 Cod civil. Conform art. 373, divorţul poate avea loc: a) prin acordul soţilor, la cererea ambilor soţi sau a anuia dintre soţi aceeptată de celălalt soţ; b) atunci când, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soţi sunt grav vătămate şi continuarea căsătoriei nu mai e posibilă; c) la cererea unuia dintre soţi, după o separare în fapt care a durat cel puţin 2 ani; d) la cererea aceluia dintre soţi a cărui stare de sănătate face imposibilă continuarea căsătoriei.
Noul Cod civil instituie posibilitatea pentru soţi de a divorţa prin acord în cadrul unei proceduri judiciare, dar şi în cadrul unei proceduri administrative desfăşurate în faţa ofiţerului de stare civilă ori în cadrul unei proceduri notariale desfăşurate în faţa notarului public. Procedura divorţului prin acordul părţilor pe cale administrativă sau notarială se poate desfăşura doar dacă nu există copii minori născuţi din căsătorie sau adoptaţi (n.n.- în timpul căsătoriei). În toate celelalte cazuri, divorţul se pronunţă numai de către instanţa de judecată. Cu toate acestea, chiar şi atunci când nu există copii minori din căsătorie, soţii pot apela la procedura divorţului pe cale judiciară.
Apreciem că este de preferat ca părţile să apeleze la procedura divorţului prin acordul soţilor pe cale judiciară în toate cazurile, deoarece o hotărâre judecătorească beneficiază de autoritate de lucru judecat, în timp ce actul ofiţerului de stare civilă, dar şi actul notarial, pot fi atacate în instanţă cu acţiune în anulare/constatare nulitate pentru vicii de formă sau de fond. De asemenea, în cazul refuzului ofiţerului de stare civilă sau notarului public nu există cale de atac, dar soţii se pot adresa instanţei de judecată cu cerere de divorţ pentru a se dispune desfacerea căsătoriei prin acordul lor, pentru culpa a unuia sau a ambilr soţi, ori din cauza stării de sănătate a unuia dintre soţi.
Noul Cod civil instituie posibilitatea pentru soţi de a divorţa prin acord în cadrul unei proceduri judiciare, dar şi în cadrul unei proceduri administrative desfăşurate în faţa ofiţerului de stare civilă ori în cadrul unei proceduri notariale desfăşurate în faţa notarului public. Procedura divorţului prin acordul părţilor pe cale administrativă sau notarială se poate desfăşura doar dacă nu există copii minori născuţi din căsătorie sau adoptaţi (n.n.- în timpul căsătoriei). În toate celelalte cazuri, divorţul se pronunţă numai de către instanţa de judecată. Cu toate acestea, chiar şi atunci când nu există copii minori din căsătorie, soţii pot apela la procedura divorţului pe cale judiciară.
Apreciem că este de preferat ca părţile să apeleze la procedura divorţului prin acordul soţilor pe cale judiciară în toate cazurile, deoarece o hotărâre judecătorească beneficiază de autoritate de lucru judecat, în timp ce actul ofiţerului de stare civilă, dar şi actul notarial, pot fi atacate în instanţă cu acţiune în anulare/constatare nulitate pentru vicii de formă sau de fond. De asemenea, în cazul refuzului ofiţerului de stare civilă sau notarului public nu există cale de atac, dar soţii se pot adresa instanţei de judecată cu cerere de divorţ pentru a se dispune desfacerea căsătoriei prin acordul lor, pentru culpa a unuia sau a ambilr soţi, ori din cauza stării de sănătate a unuia dintre soţi.
