Dacă problema îmbătrânirii populaţiei devine tot mai acută la nivel european, România este printre primele state care ar trebui să-şi facă griji legat de cine va mai lucra peste 20-30 de ani, pentru a susţine economia şi pensionarii.
Din cauza declinului demografic, Uniunea Europeană va intra în criză din punct de vedere al forţei de muncă, în 20-30 de ani, a declarat, la o masă rotundă, şeful Direcţiei Generale Afaceri Interne a Reprezentanţei Comisiei Europene, Dragoş Tudorache. Afirmaţia sa a fost făcută în contextul în care UE are nevoie de muncitori din exterior şi că ar trebui realizată o hartă a ofertelor de lucru din UE.
Dacă această problemă se pune deja la nivelul Uniunii Europene în ansamblu, înseamnă că România se va confrunta cu o situaţie nemaiîntâlnită până acum, ce va fi un adevărat coşmar pentru guvernanţi. Dacă nici în prezent, când un salariat din România susţine, în medie, 1,2 pensionari, bugetul de pensii este pe deficit, din ce bani vor fi plătite pensiile în anul 2060, de exemplu, când un salariat va trebui să susţine 1,5 pensionari? Altfel spus, proiecţiile arată că, în anul 2060, doi salariaţi vor trebui să acopere cheltuielile a trei pensionari.
„În 1990 la fiecare salariat existau 0,4 pensionari; raportul s-a inversat începând din 1998, iar în prezent la fiecare salariat sunt 1,2 pensionari; la orizontul anului 2060 la fiecare salariat vor fi 1,5 pensionari”, se arată într-un raport al BCR pe tema implicaţiilor economice ale îmbătrânirii populaţiei, publicat acum aproximativ un an.
Analiştii BCR estimează că ţara noastră se va confrunta în continuare cu scăderea numărului de locuitori, chiar în situaţia optimistă în care sporul natural negativ existent între anii 2002 şi 2011 s-ar atenua, iar migraţia românilor în afară s-ar reduce. Din păcate, perspectivele optimiste sunt departe de realitate. Anul 2012 a adus cu sine şi cea mai mare valoare a sporului natural negativ anual: -3,6 persoane la mia de locuitori, potrivit Anuarului Statistic al României 2013. Este cea mai gravă situaţie din 1960, de când Institutul Naţional de Statistică duce evidenţa acestor cifre.
În aceste condiţii, ţara noastră se numără printre primele cinci state membre, alături de Slovacia, Polonia, Letonia şi Slovenia, care vor cunoaşte cel mai rapid ritm de îmbătrânire a populaţiei în următoarele decenii. Evoluţia vârstei medii a populaţiei totale ilustrează cel mai bine aceste aşteptări: „Mediana vârstei populaţiei totale va ajunge la 46 de ani în 2030 şi la 52 de ani în 2060, de la 39 de ani în 2011”, susţin analiştii BCR în raportul citat.
La ce ne putem aştepta, în această situaţie? În primul rând, la scăderea PIB-ului potenţial, prin diminuarea contribuţiei forţei de muncă şi a capitalului. În al doilea rând, va apărea o presiune tot mai mare pe bugetul de stat. Pe de o parte, veniturile vor fi mai mici, iar pe de altă parte, vor creşte cheltuielile pentru asistenţa socială şi pentru sănătate, în condiţiile unei ponderi mai mari a populaţiei îmbătrânite.
Cert este că, în lipsa unor programe de menţinere în câmpul muncii a persoanelor de peste 55 de ani, angajaţii tineri nu vor face faţă noilor provocări. În acest sens, pensiile private atât obligatorii, cât şi opţionale, precum şi creşterea vârstei de pensionare sunt doi factori de natură să ajute la prevenirea problemei îmbătrânirii populaţiei, însă nu reprezintă soluţii care să rezolve în totalitate această problemă.
