22 MAI 2024 - Monitorul de Galați - Ediție regională de sud-est Galați Brăila Buzău Constanța Tulcea Vrancea
Modifică setările cookie-urilor
Monitorul de Galati iOS App Monitorul de Galati Android Google Play App

Produsele alimentare din majoritatea supermarketurilor britanice sunt supuse unei etichetări care respectă cele trei culori ale semaforului - verde, galben, roşu - în funcţie de cât de bune sunt pentru sănătate. Potrivit Agenţiei britanice pentru Securitate Alimentară (FSA, în engleză), când cumpărătorul vede eticheta roşie, trebuie să se gândească de două ori înainte să-l aleagă. Dacă este verde, calea este liberă, notează ziarul El Pais.
Acest sistem de etichetare a suscitat însă o polemică dincolo de frontierele britanice. Unele produse, precum uleiul de măsline, fructele uscate sau produsele din carne — etichetate cu roşu — ar putea penaliza consumul lor. Guvernul britanic şi cei care sunt de acord cu această metodă susţin că este singura cale pentru a lupta împotriva obezităţii, în timp ce industria alimentară europeană şi alţi experţi consideră că „sistemul semaforului” penalizează un produs fără să aibă în vedere, de exemplu, dieta mediteraneană.


Schema etichetării prin culorile semaforului este promovată atât în Europa cât şi în SUA pentru a lupta împotriva obezităţii. Ministerul Sănătăţii britanic estimează că problemele de sănătate legate de excesul de greutate costă ţara circa 5 miliarde de lire (5,9 miliarde de euro) pe an. Este şi motivul pentru care a fost introdus sistemul celor trei culori pentru a indica câte calorii, grăsimi, carbohidraţi, zahăr şi sare conţine un produs şi de care consumatorul trebuie să ţină seama atunci când decide să-l cumpere.
FSA a elaborat un ghid pentru a-i ajuta pe consumatori să obţină „cel mai bun echilibru” în regimul lor de viaţă. Despre culoarea roşie, agenţia avertizează: „Este bine să se consume produsul ocazional sau din plăcere, dar trebuie avut în vedere cât de frecvent se consumă”. Culoarea galbenă este, potrivit FSA, „o alegere bună”, dar se atrage atenţia că verdele este „alegerea cea mai sănătoasă”. Sistemul nu se aplică produsului final, ci fiecăruia dintre ingrediente astfel încât alimentul care totalizează cel mai mult verde este şi cel mai sănătos.


Sistemul semaforului, care trebuie afişat în partea frontală a produsului, este voluntar, având în vedere că actuala normă comunitară nu-l are încă în vedere. Potrivit guvernului britanic, companiile care au aderat la „sistemul semaforului” comercializează peste 60% din mâncarea care se vinde în Marea Britanie. Între acestea se numără Aldi, Lidl, Marks and Spencer,The Co-operative, Sainsbury's şi Tesco. În schimb, concerne precum Nestlé, Mars, PepsiCo. Coca-Cola, Cadbury sau United Biscuits au refuzat să implementeze sistemul.
Măsura a suscitat critici în industria agroalimentară europeană, mai ales cea italiană, în schimb consumatorii au considerat-o oportună pentru combaterea obezităţii. Fedealimentare, care reprezintă 32.300 de companii alimentare italiene şi Asociaţia Italiană a Întreprinderilor Mici din Europa, alături de patronatul european al industriei produselor procesate din carne Clitravi, au emis un comunicat în care arată că această clasificare a alimentelor sau a produselor pe cele trei culori ale semaforului induce în eroare consumatorul, nu se bazează pe fapte ştiinţifice, ci pe o judecată simplistă.


Şi unele sectoare alimentare din Spania au protestat. Secretarul Asociaţiei Naţionale a Industriei Cărnii din Spania (Anice), Miguel Huerta, a criticat iniţiativa Marii Britanii, care este „aparent voluntară”, dar care în final rezultă „obligatorie pentru producători”. Legislaţia europeană este rezultatul unei dezbateri comunitare în cadrul căreia Marea Britanie a pus pe masă sistemul semaforului. În iunie 2010, Parlamentul European a supus votului schema britanică. Cu 243 de voturi pentru, 398 împotrivă şi 16 abţineri, a fost în final respins.
Comisia Europeană a inclus totuşi etichetarea obligatorie pentru alimentele transformate care vor trebui să declare valoarea energetică, grăsimile, grăsimile saturate, carbohidraţii, zahărul, proteinele şi sarea la fiecare 100 de grame sau mililitri. Potrivit ţărilor anglo-saxone, consumatorul nu ştie cum să se alimenteze şi au ales acest sistem pentru a-l avertiza, spun experţii spanioli. Totuşi, unul din pilonii dietei mediteraneene — uleiul de măsline — este etichetat cu roşu, la fel ca fructele uscate, pentru conţinutul ridicat de calorii şi de grăsimi, dar se uită că este vorba de grăsimi sănătoase, avertizează ei.


Articole înrudite