Inteligenţa artificială nu se mai rezumă la generarea de texte sau imagini. Potrivit lui Jensen Huang, CEO-ul Nvidia, următorul pas major în evoluţia tehnologiei este AI-ul fizic – o formă de inteligenţă artificială capabilă să înveţe legile fizicii şi să interacţioneze direct cu lumea reală prin intermediul roboţilor. Această tranziţie ar putea transforma profund producţia industrială, ar oferi soluţii la criza forţei de muncă şi ar marca începutul unei noi ere tehnologice.
Într-un context în care frontiera dintre digital şi real devine tot mai difuză, Huang propune un viitor în care roboţii nu sunt doar utili, ci devin indispensabili în economie. Pentru a înţelege această direcţie, e util de observat cum a evoluat AI-ul în timp. Primul salt semnificativ a fost AI-ul de percepţie, odată cu apariţia algoritmului AlexNet în 2012, care a revoluţionat recunoaşterea vizuală. A urmat etapa AI-ului generativ, cu modele capabile să creeze conţinut – texte, imagini, muzică sau cod – etapă în care ne aflăm în prezent.
Huang vorbeşte însă despre o a treia etapă: AI-ul de raţionament. Acesta presupune algoritmi care pot înţelege, deduce şi acţiona autonom în situaţii noi sau neaşteptate. Baza acestei noi forme de inteligenţă este capacitatea de a raţiona în lumea fizică – de a înţelege fenomene precum frecarea, inerţia sau relaţia cauză-efect. AI-ul fizic va putea anticipa mişcări, evalua forţe şi lua decizii chiar şi în lipsa unor informaţii complete, cum ar fi detectarea unui obstacol invizibil pentru un vehicul autonom.
Huang susţine că integrarea acestei forme de inteligenţă în sisteme robotice va sta la baza fabricilor viitorului. Aceste unităţi de producţie vor fi autonome, scalabile şi extrem de eficiente, susţinute de roboţi care învaţă şi se adaptează. Într-un moment în care industrii din întreaga lume se confruntă cu un deficit acut de forţă de muncă, aceste sisteme ar putea deveni soluţia logică. Roboţii pot funcţiona neîntrerupt, pot lucra în medii periculoase şi pot învăţa rapid din greşeli.
Statele Unite îşi propun să repatrieze lanţurile de producţie şi să reducă dependenţa de Asia, iar roboticile avansate joacă un rol-cheie în această strategie. Companii precum Tesla şi Amazon investesc deja masiv în automatizare, dar Nvidia este poziţionată strategic să conducă această nouă etapă, graţie cipurilor sale specializate pentru AI fizic. Valoarea companiei a depăşit recent 4 trilioane de dolari, un semnal clar al încrederii pieţei în această direcţie.
Una dintre principalele îngrijorări legate de această transformare este impactul asupra locurilor de muncă. Unele estimări arată că până în 2045, majoritatea meseriilor actuale ar putea fi înlocuite sau profund schimbate. Totuşi, Huang nu vede viitorul ca pe o lume fără oameni, ci ca pe una în care oamenii şi roboţii colaborează. Acest nou echilibru economic va necesita o redefinire a educaţiei şi a competenţelor profesionale.
Pentru generaţiile viitoare, formarea nu se va mai axa exclusiv pe programare, ci şi pe înţelegerea profundă a fizicii. Huang afirmă că, dacă ar fi din nou student, nu ar mai alege informatica, ci ştiinţele fizice – semn că următoarea revoluţie AI nu se va limita la cod, ci va implica şi cunoaşterea realităţii materiale: mişcare, tensiune, echilibru, interacţiune.
Viitorul descris de Huang nu este un scenariu de science fiction, ci o realitate în curs de formare. AI-ul fizic şi roboţii autonomi vor influenţa economia, piaţa muncii şi viaţa de zi cu zi. Pentru a rămâne relevanţi, oamenii vor trebui să înţeleagă acest nou val tehnologic şi să înveţe cum să-l folosească în mod inteligent. Roboţii din fabrici sunt doar începutul unei transformări mult mai ample.
