Noile reguli ANAF la rambursarea TVA riscă să blocheze firmele

Atunci când o companie face investiţii majore — cumpără utilaje sau construieşte o hală — plăteşte furnizorilor mai mult TVA decât încasează de la clienţi, iar diferenţa i se cuvine înapoi de la stat. Înainte de a vira banii, ANAF evaluează gradul de risc al cererii, iar dacă o încadrează la risc ridicat, declanşează un control fiscal care poate bloca sumele luni întregi.

După ce a modificat regulile de verificare pe 21 septembrie 2026 şi a adus mici corecturi prin Ordinul nr. 1425 din 16 octombrie, Fiscul este din nou criticat de Camera Consultanţilor Fiscali (CCF). Organizaţia a transmis o nouă scrisoare Ministerului Finanţelor şi ANAF, avertizând că problemele de fond au rămas nerezolvate şi că firmele riscă să piardă una dintre cele mai importante surse de lichiditate, potrivit hotnews.ro.

„Înţelegem din Referatul de aprobare al acestui ordin de «modificare a modificării» că scopul este acela de simplificare, ceea ce înseamnă că ordinul adoptat în 21 septembrie 2026, aşa cum anticipam prin punctul de vedere anterior, a şi produs astfel de efecte de blocaj, în primul rând din cauza unor prevederi care au stabilit retroactivarea noilor proceduri de analiză de risc şi pentru deconturile lunilor anterioare intrării în vigoare a ordinului şi care deja fuseseră analizate şi validate sub acest aspect al analizei de risc, dar nerambursate efectiv. Noul Ordin a eliminat doar această retroactivitate care a determinat blocaje în administraţiile fiscale, dar a lăsat fondul problemei nerezolvat“, a declarat Dan Manolescu, preşedintele Camerei Consultanţilor Fiscali.

O singură bifă te trimite la control: Cum funcţionează noul mecanism

Deşi ANAF a eliminat unul dintre cele 24 de criterii de risc, rămânând 23 în vigoare, consultanţii fiscali atrag atenţia că problema majoră ţine de modul de calcul. În sistemul clasic, fiecare criteriu avea o pondere, iar firma ajungea la inspecţie anticipată doar dacă punctajul total depăşea un anumit prag.

Noul mecanism elimină această evaluare agregată: este suficient ca un singur criteriu din cele 23 să fie îndeplinit pentru ca firma să fie încadrată automat la risc ridicat şi trimisă la control înainte de a-şi primi banii.

„Apreciez că acest nou concept al mecanismului de analiză de risc de tip «eliminatoriu» care conduce la scoaterea automată din categoria de risc redus sau mediu şi plasarea contribuabilului/decontului în categoria de risc ridicat, ca urmare a «pozitivării» unui singur criteriu de analiză, indiferent de punctajul şi nivelul de semnificaţie al acestuia raportat la un nivel «prag» stabilit de ANAF în funcţie şi de capacitatea sa reală de inspecţie, este unul profund eronat şi chiar neuzual în astfel de proceduri, în care de regulă se urmăreşte stabilirea unui nivel agregat al riscului, în funcţie de care se decide dacă se impune o inspecţie anticipată rambursării sau nu“, a declarat Doru Dudaş, preşedintele Comitetului Fiscal al CCF.

Cine are de pierdut: Investitorii şi firmele blocate pentru greşelile altora

Analiza Camerei Consultanţilor Fiscali arată că noul filtru penalizează tocmai companiile active, care investesc sau colaborează în lanţuri comerciale complexe:

  • Firmele care investesc şi proiectele europene: O creştere bruscă a sumei cerute la rambursare (criteriul 6) sau faptul că societatea este înfiinţată de mai puţin de şase luni (criteriul 11) trimit automat firma la control. Situaţia este critică în cazul proiectelor cu fonduri europene, unde TVA-ul nu este eligibil şi trebuie suportat din sursele proprii ale firmei, iar întârzierea rambursării poate bloca calendarul investiţiei şi poate atrage penalităţi.
  • Blocaje din cauza acţionarilor şi administratorilor: Trei criterii vizează persoanele din conducere sau acţionariat. O firmă corectă poate ajunge la risc ridicat doar pentru că un asociat sau administrator — chiar şi fără putere de decizie — apare în baza de date specială a ANAF sau are legături cu o altă societate aflată acolo. Deşi ordinul din octombrie a introdus termenul „semnificativ”, lipsa unei definiţii clare menţine riscul blocajelor în lanţ în grupurile de firme.
  • Penalizarea pentru situaţia furnizorilor (Criteriul 14): Companiile sunt trimise la control dacă furnizorii lor au datorii la stat, nu şi-au depus declaraţiile sau sunt nou-înfiinţaţi. Consultanţii subliniază că o firmă nu are cum să verifice aceste aspecte înainte de a face achiziţii, deoarece datele sunt protejate de secretul fiscal.

„Patul lui Procust” şi pericolul concedierilor sau insolvenţelor

Firmele româneşti ajung astfel să plătească TVA-ul furnizorilor pe loc, dar să îl recupereze cu mari întârzieri — un dezavantaj major în faţa concurenţilor din alte state ale Uniunii Europene, care afectează direct preţurile şi profitabilitatea exportatorilor.

„Scopul declarativ al noului mecanism este unul legitim pe care îl susţinem şi noi, însă mijlocul ales de ANAF este unul eronat care ne aminteşte de mitul grecesc al Patului lui Procust, care riscă să afecteze atât agenţia fiscală, cât şi economia. Apreciez că este necesară o monitorizare atentă din partea Ministerului Finanţelor a fluxurilor financiare ale rambursărilor de taxă care ajung efectiv în economie în urma selecţiilor naţionale de deconturi soluţionate începând cu cele depuse în luna octombrie, care sunt supuse noului mecanism, în raport cu totalul valoric al deconturilor cu opţiune de rambursare depuse. Frauda fiscală nu se combate prin amputarea procustiană a tuturor contribuabililor, ci prin identificarea foarte bine ţintită a fraudatorilor, extragerea şi pedepsirea sau chiar eliminarea lor din economie“, a mai afirmat Doru Dudaş, fost director general în Ministerul Finanţelor şi vicepreşedinte ANAF.

Notă: În mitologia greacă, Procust îşi culca oaspeţii într-un pat de o singură dimensiune — celor prea înalţi le tăia picioarele, iar pe cei prea scunzi îi întindea — expresia desemnând o regulă rigidă aplicată tuturor, indiferent de situaţie.

Potrivit scenariului descris de CCF, lipsa lichidităţilor şi amânarea investiţiilor pot declanşa un efect de domino în economie: companiile îşi restrâng activitatea, taie costurile salariale, reduc programul sau fac concedieri, iar firmele mici, fără acces la credite, riscă insolvenţa. În final, statul ar ajunge să piardă mai mult din taxele şi contribuţiile neîncasate şi din plata ajutoarelor de şomaj decât sumele pe care încearcă să le verifice.

Adaugă-ne ca sursă în Google Urmărește-ne pe Google News Urmărește-ne pe Whatsapp

Leave a reply

SONDAJ DE OPINIE

Ce este cel mai important pentru dumneavoastră la Faleza Dunării din Galaţi?

BeautyStartupconsultanta achizitii publiceAdmitereDetectivMica Publicitate 2OnReminderVeterinar

Follow
Caută
Loading

Signing-in 3 seconds...

Signing-up 3 seconds...

Adaugă-ne ca sursă în Google Urmărește-ne pe Google News Urmărește-ne pe Whatsapp