Alzheimer, boală reversibilă? Un studiu pe şoareci redă complet funcţiile cognitive

O echipă de cercetători din Statele Unite anunţă un rezultat care ar putea schimba radical felul în care este privită boala Alzheimer: refacerea completă a funcţiilor cognitive la şoareci aflaţi într-un stadiu avansat al afecţiunii. Descoperirea, publicată la finalul lui decembrie 2025, readuce optimism într-un domeniu marcat până acum de progrese lente şi limitate.
Studiul a fost realizat de specialişti de la Case Western Reserve University, University Hospitals şi Louis Stokes Cleveland VA Medical Center, care au testat un compus experimental numit P7C3-A20. Potrivit analizei publicate şi citate de Futurism, efectele nu s-au limitat la încetinirea bolii, ci au inclus refacerea capacităţilor cognitive şi restabilirea echilibrului biochimic al creierului în modele animale considerate anterior ireversibil afectate.
Cercetarea s-a concentrat pe rolul moleculei NAD+, un coenzim esenţial pentru metabolismul celular şi funcţionarea neuronilor. În mod normal, nivelurile de NAD+ scad odată cu vârsta, însă în Alzheimer această scădere este mult mai severă, favorizând inflamaţia cerebrală, deficitul energetic şi degradarea ţesutului nervos.
Pentru experimente au fost folosite două tipuri de şoareci modificaţi genetic: unii predispuşi la acumulări de beta-amiloid, ceilalţi la agregări toxice de proteină tau. Deşi aceste proteine există natural în organism, acumularea lor excesivă în creier este asociată cu declanşarea şi progresia bolii.
Administrarea P7C3-A20 la şoareci tineri a prevenit apariţia simptomelor, dar rezultatul cu adevărat spectaculos a apărut la animalele de şase luni, deja afectate grav. După tratament, şoarecii şi-au recăpătat complet performanţele cognitive, iar nivelurile de NAD+ au revenit la valori normale. Practic, semnele funcţionale şi biologice ale bolii au fost inversate.
Coordonatorul studiului, Andrew A. Pieper, spune că mesajul principal este unul de optimism susţinut de date: deteriorarea creierului în Alzheimer nu este neapărat definitivă, iar în anumite condiţii creierul pare capabil să se repare.
Descoperirea se înscrie într-un curent mai larg de cercetare care tratează Alzheimer nu ca pe o boală cu o singură cauză, ci ca pe rezultatul unei combinaţii de factori genetici, de mediu şi de stres biologic. Această perspectivă deschide calea către terapii personalizate, adaptate fiecărui pacient.
Cercetătorii subliniază şi o diferenţă crucială faţă de suplimentele comerciale care promit creşterea nivelului de NAD+. Spre deosebire de acestea — care pot ridica NAD+ la valori riscante şi pot creşte potenţial riscul oncologic — P7C3-A20 acţionează pe o cale alternativă, considerată mai sigură din punct de vedere terapeutic. Distincţia este importantă, mai ales în contextul popularităţii suplimentelor pentru „energie celulară”.
Deşi rezultatele sunt remarcabile, studiul a fost realizat exclusiv pe animale. Următoarea etapă o reprezintă testele clinice pe oameni, un proces complex şi de durată. Între timp, interesul public a crescut rapid, iar apariţia unor surse neoficiale ale compusului pe piaţa online ridică probleme serioase de siguranţă şi reglementare.
Chiar şi cu aceste rezerve, studiul publicat în decembrie 2025 marchează un moment de cotitură: pentru prima dată, ideea că boala Alzheimer ar putea fi nu doar gestionată, ci chiar inversată, începe să aibă un suport ştiinţific solid.