Canicula poate afecta concentrarea şi sănătatea mintală, avertizează cercetătorii

Valurile de căldură nu afectează doar organismul, ci şi modul în care funcţionează creierul, potrivit cercetătorilor de la MIT. Tot mai multe studii arată că temperaturile extreme pot reduce capacitatea de concentrare, pot influenţa comportamentul şi pot agrava afecţiunile psihice.

Oamenii de ştiinţă încearcă în continuare să înţeleagă mecanismele prin care căldura produce aceste efecte, însă concluziile de până acum indică faptul că impactul temperaturilor extreme asupra creierului poate fi mai mare decât se credea.

Catherine Thompson, psiholog specializat în cogniţie la Liverpool Hope University, studiază efectele căldurii asupra pompierilor. Primele rezultate arată că, după expunerea la temperaturi foarte ridicate, participanţii întâmpină dificultăţi în menţinerea atenţiei şi în procesarea informaţiilor. În cazul pompierilor, capacitatea cognitivă a revenit la normal după aproximativ 20 de minute de răcire.

Cercetătorii spun însă că nu se cunoaşte încă impactul unei canicule care durează mai multe zile, deoarece astfel de studii sunt dificil de realizat din cauza caracterului imprevizibil al valurilor de căldură.

Mai multe cercetări arată că temperaturile extreme sunt asociate cu agravarea problemelor de sănătate mintală. Joshua Wortzel, coordonatorul Heat-Mind Lab din cadrul Hartford HealthCare, afirmă că riscurile cresc pe măsură ce temperaturile depăşesc valorile obişnuite pentru o anumită regiune.

O analiză publicată în 2023 de cercetători ai Universităţii Oxford a arătat că, în timpul valurilor de căldură, internările persoanelor cu afecţiuni psihice cresc cu aproape 10%. Alte cercetări au evidenţiat că persoanele cu schizofrenie au avut un risc de deces de trei ori mai mare în timpul valului de căldură care a afectat Canada în 2021.

Specialiştii consideră că temperaturile ridicate pot influenţa funcţionarea creierului prin mai multe mecanisme. Experimentele realizate pe animale sugerează că expunerea la căldură modifică nivelul unor neurotransmiţători, inclusiv serotonina.

De asemenea, temperaturile extreme ar putea afecta comunicarea dintre reţelele neuronale şi alimentarea cu oxigen a celulelor nervoase. Cercetătorii subliniază însă că aceste mecanisme trebuie confirmate prin studii suplimentare efectuate pe oameni.

Studiile recente arată că temperaturile extreme îi afectează în mod special pe copii şi pe tineri. O cercetare realizată în Statele Unite a constatat că rata sinuciderilor în rândul persoanelor cu vârste între 15 şi 24 de ani creşte cu aproape 3% pentru fiecare grad Celsius în plus al temperaturii medii lunare.

Creşterea este de peste două ori mai mare decât în cazul adulţilor. Alte studii sugerează că expunerea copiilor foarte mici la temperaturi extreme ar putea influenţa dezvoltarea creierului.

Cercetătorii avertizează că schimbările climatice vor face valurile de căldură tot mai frecvente şi mai intense. Potrivit estimărilor, copiii născuţi în 2020 ar putea traversa de aproximativ şapte ori mai multe episoade de caniculă decât bunicii lor.

În acest context, oamenii de ştiinţă consideră că înţelegerea efectelor temperaturilor extreme asupra creierului reprezintă o prioritate pentru sănătatea publică şi pentru adaptarea societăţii la schimbările climatice. (sursa stiripesurse.ro)