Galațiul: „La izvoarele filosofiei românești”

Motto: „Între toate viețuitoarele, omul este ființa cea mai dornică de noutate.” — Horia Vicențiu Pătrașcu

Galațiul devine, în zilele de 29 și 30 octombrie 2026, un spațiu al dialogului filosofic și al întâlnirilor intelectuale de anvergură. Universitatea „Dunărea de Jos” găzduiește cea de-a XII-a ediție a conferinței internaționale „Istorie, spiritualitate, cultură. Dialog și interactivitate”, un eveniment academic care reunește cercetători, cadre universitare și specialiști din țară și din străinătate, în jurul unor teme esențiale pentru înțelegerea identităților culturale și a provocărilor lumii contemporane.

În deschiderea manifestării, Facultatea de Istorie, Filosofie și Teologie propune publicului o întâlnire cu filosofia vie, aceea care nu se mulțumește să explice lumea, ci încearcă să descifreze sensurile profunde ale existenței umane.

„Homo ignifer” – omul în lumina focului și a istoriei

Joi, 29 octombrie, între orele 9:30 și 11:00, conf. univ. dr. Horia Vicențiu Pătrașcu, de la Universitatea Națională de Știință și Tehnologie POLITEHNICA București, va susține prelegerea în plen intitulată „Homo ignifer. Focul, temporalitatea și istoricitatea ființei umane”.

Tema deschide un orizont de reflecție asupra relației dintre om, foc și devenire istorică. Mai mult decât un element al naturii, focul poate fi privit ca un reper fundamental al civilizației și al transformării condiției umane, un simbol al tehnicii, al creației și al puterii omului de a modifica lumea în care trăiește.

Prin perspectiva antropologiei filosofice, conferința invită la o reconsiderare a felului în care omul se raportează la timp, la propria istorie și la experiența devenirii. Ce înseamnă să fii om într-o lume pe care o transformi neîncetat? În ce măsură capacitatea de a crea, de a inova și de a transmite experiențe definește însăși istoricitatea ființei umane? Sunt întrebări care dau actualitate unei teme aflate la intersecția filosofiei, antropologiei și reflecției asupra civilizației.

O dublă lansare de carte: emoția și dorința de nemurire

Întâlnirea cu Horia Vicențiu Pătrașcu va fi urmată de o dublă lansare de carte, prilej de dialog cu două dintre volumele sale dedicate unor întrebări fundamentale ale existenței.

Primul volum, Tratat de filozofia emoției. Despre iubire, libertate, fericire, apărut la Editura Humanitas, explorează universul afectivității și relația dintre emoție și marile teme ale vieții omenești. Iubirea, libertatea și fericirea nu sunt privite doar ca experiențe personale, ci și ca puncte de plecare pentru o reflecție filosofică asupra felului în care omul își construiește sensul existenței.

Cartea a primit o apreciere elogioasă din partea lui Gabriel Liiceanu, directorul Editurii Humanitas, care remarcă farmecul unei gândiri capabile să transforme reflecția filosofică într-o experiență accesibilă și provocatoare: „Ce încântare să faci filozofie – fără filozofie!” O formulare care surprinde tocmai posibilitatea de a aduce ideile filosofice mai aproape de cititor, fără a le diminua profunzimea.

Cel de-al doilea volum, Cum să devii nemuritor. Studii de thanatologie filosofică, publicat la Editura Eikon, se îndreaptă către una dintre cele mai vechi și mai persistente interogații ale omenirii: raportul dintre viață, moarte și aspirația către nemurire. Dincolo de caracterul inevitabil al sfârșitului biologic, întrebarea nemuririi deschide discuții despre sens, memorie, identitate și posibilitatea omului de a depăși limitele propriei finitudini.

Cele două cărți configurează, astfel, un teritoriu comun al reflecției: omul în relație cu propriile emoții, cu libertatea sa și cu limitele existenței. Dacă primul volum cercetează experiențele care dau intensitate vieții, cel de-al doilea privește către misterul morții și către dorința de a-i transcende granițele.

Dialogul cu autorul va fi moderat de Liviu Iulian Cocei, lector universitar doctor și cadru didactic de filosofie la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați.

Un filosof între universitate, cultură și eseistică

Horia Vicențiu Pătrașcu este filosof, scriitor și conferențiar universitar doctor în cadrul Universității Naționale de Știință și Tehnologie POLITEHNICA București, la Departamentul pentru Formare Didactică și Științe Socio-Umane. Domeniile sale de predare includ filosofia, filosofia culturii, filosofia științei și tehnologiei, precum și etica.

Doctor în filosofie al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, acesta a urmat și studii postdoctorale consacrate temei „Viața afectivă și experiența metafizică”. Activitatea sa academică se împletește cu preocupările pentru eseistică și dialogul dintre filosofie și celelalte forme ale culturii. Este, de asemenea, fondatorul și redactorul-șef al publicației Anthropos. Revistă de filosofie, arte și umanioare.

Prin activitatea sa editorială și universitară, Pătrașcu contribuie la menținerea filosofiei în spațiul dezbaterii publice, acolo unde conceptele abstracte pot deveni instrumente de înțelegere a experiențelor concrete.

Dialog interdisciplinar, într-un spațiu al întâlnirilor intelectuale

Programul conferinței internaționale „Istorie, spiritualitate, cultură. Dialog și interactivitate” include comunicări științifice, dezbateri și lansări de carte, încurajând schimbul de idei între domenii și tradiții academice diferite.

Alături de Horia Vicențiu Pătrașcu, în plen va conferenția și prof. univ. dr. Radu Carp, de la Universitatea din București, cu prelegerea „Anul electoral 2027 în Europa. Extinderea UE și statul de drept în fața unor noi provocări”, dedicată unor teme de actualitate din sfera politică și instituțională europeană.

Evenimentul este organizat de Facultatea de Istorie, Filosofie și Teologie, prin Centrul de Studii Istorice și Social-Culturale Est-Europene și Centrul de Cercetare Teologică Ortodoxă Interdisciplinară „Sf. Trei Ierarhi”, în colaborare cu instituții partenere din țară și din străinătate.

Într-o perioadă în care viteza informației riscă să lase prea puțin loc reflecției, asemenea întâlniri reafirmă rolul universității ca spațiu al întrebărilor fundamentale și al dialogului autentic. Iar prezența filosofiei în viața culturală a Galațiului amintește că marile teme ale umanității — focul și civilizația, emoția și libertatea, timpul și moartea — nu aparțin doar trecutului, ci continuă să ne provoace să înțelegem cine suntem și încotro ne îndreptăm.

Galațiul devine, pentru două zile, un loc al întâlnirii dintre istorie, spiritualitate și filosofie, un spațiu în care întrebările despre om și lume își regăsesc actualitatea și forța de a genera noi perspective.