Armatorii care au zeci de nave blocate pe Dunărea fluvial se plâng că administraţia fluvială, neavând nave care să aibă un pescaj mai mic în zonă, nu poate interveni. De luni dimineaţă pentru a-şi salva navele, unii armatori au lăsat comandanţii să spargă gheaţa chiar dacă aceste nave nu au clasă de gheaţă şi acţiunea este foarte periculoasă.
„De luni dimineaţă împingătorul nostru, Bondar 95, a reuşit să treacă de la km 378 la km 376. Am spart din calota de gheaţă şi am salvat o navă, am repus-o în şenal şi am dus-o la convoi. Am şi curăţat gheaţa în jurul convoiului. Nava era cam de o lună şi jumătate acolo, în zona Călăraşi, la km 375. Blocajul major este de la km 350 la km 375, iar Administraţia Fluvială a Dunării de Jos nu a intervenit în acea zonă. Am făcut un apel în acest sens şi aşteptăm de la Ministerul Transporturilor să ni se răspundă. Este un risc foarte mare pe care ni l-am asumat, ca să spargem noi gheaţa. La nivelul tuturor firmelor care au semnat Apelul şi au nave în zonă cred că pierderile sunt la 40 de milioane de euro“, a spus Paul Ivanov, reprezentant armatori.
Nu doar armatorii au cerut soluţii de la Ministerul Transporturilor, ci şi traderii care au nave pe Dunărea maritimă, care aşteaptă marfa ce este blocată la nivelul Dunării fluviale. AFDJ spune că a pus în funcţiune toate capabilităţile dar pe anumite zone nu se poate interveni. Au căutat să închirieze şi remorchere cu pescaj adecvat şi capabilităţi să spargă gheaţa pe sectorul fluvial dar, de exemplu, de la patru firme din Costanţa au primit un singur răspuns şi acela negativ, nu aveau astfel de remorchere.
„Din cauza creşterii debitului Dunării şi a nivelului pe Dunărea maritimă au apărut şi pe canalul Sulina acumulări de gheaţă spartă. Acestea pun în pericol navigaţia navelor maritime. De exemplu, astăzi au plecat din Sulina patru nave către porturile Galaţi, Brăila şi Reni şi în zona Crişani nu au mai putut să înainteze din cauza acumularii de gheaţă spartă care este din mal în mal. Remorcherele Gheorghieni 2 şi Galaţi 3 au fost trimise în zonă. O acţiune de intervenţie la gheaţă trebuie să înceapă din aval în amonte, degeaba încerci să spargi gheaţa în amonte şi ea să nu aibă unde să curgă sau să se blocheze în aval, să nu ai unde să acţionezi. Pe Dunărea fluvială avem un sector care este mai dificil sectorul de la km 300 Cernavodă până la km 430 , Olteniţa. Acest sector este administrat până la km 375 de partea română iar de aici până la km 430, de omologii din Bulgaria. Pe acest sector, la solicitarea armatorilor, am dat o derogare pentru un remorcher să meargă de la Cernavodă până la km 366, unde sunt macarale care fac extracţie de produse de balastieră. În zona de până la Olteniţa, km 430, se ştie că a fost o zonă critică, la km 408, 410, unde au fost prinse convoaie care s-au desfăcut, dar acum situaţia este mult mai bună, navele sunt la adăpost. Între Olteniţa şi km 380 şi km 375 sunt un număr de 40 de nave care sunt majoritatea în portul Olteniţa. Căpitănia ne-a cerut acordul să extindem permisiunea de navigaţie şi în aval până la km 380, astfel încât o parte a navelor să coboare în aval pentru ca gheaţa spartă să nu producă pagube convoaielor. Sunt şi armatori în zona km 380-375 care încearcă să îşi continue voiajul, cu navele din dotare acţionează la spargerea gheţii. Noi nu am obligat sau solicitat acestor nave să intervină la gheaţă pentru a nu-şi pune comandanţii nava în pericol. AFDJ participă cu toate capabilităţile la spargerea gheţii şi cel mai mic remorcher este în zona portului Brăila, unde acţionează”, a precizat Dorian Dumitru, director AFDJ Galaţi. Se speră ca şi acum navele să iasă din zona de gheaţă fără a avea probleme.
