În contextul tranziţiei globale de la inteligenţa artificială la tehnologiile cuantice, Europa se află într-un moment de răscruce. Deşi a condus cercetarea academică în domeniu, continentul riscă să repete greşelile trecutului, când a pierdut iniţiativa în faţa Statelor Unite şi Chinei din lipsă de viziune comercială şi capital susţinut. Noua strategie europeană privind tehnologiile cuantice, prezentată miercuri de Comisia Europeană, încearcă să evite acest scenariu.
Datele oficiale sunt elocvente: Europa atrage doar 5% din investiţiile private globale în domeniul cuantic, în timp ce SUA depăşesc 50%, iar China se apropie de 40%. În schimb, UE este lider mondial în publicaţii ştiinţifice, semn că cercetarea de bază funcţionează. Însă această performanţă academică nu se traduce în brevete, produse comerciale şi companii scalabile. Juha Vartiainen, cofondatorul companiei finlandeze IQM, avertizează că Europa are un mic avans, dar riscă să-l piardă rapid fără acţiuni concrete şi coordonate. Enrique Lizaso, CEO-ul companiei Multiverse Computing, subliniază că este nevoie de investiţii majore — de cel puţin 100 de milioane de euro per companie — pentru ca firmele europene să concureze cu cele americane sau chineze.
Problema de fond rămâne lipsa unei pieţe de capital unitare şi a unui ecosistem financiar solid. În ciuda celor 11 miliarde de euro deja alocaţi de Bruxelles şi statele membre, investiţiile private sunt fragmentate, iar start-up-urile întâmpină dificultăţi majore în atragerea de fonduri consistente. Strategia prezentată de Comisie anunţă lansarea a două mari iniţiative între 2025 şi 2027: una pentru construirea unui computer cuantic funcţional şi alta pentru sisteme de navigaţie cuantică în medii critice. Totuşi, mulţi experţi consideră că abordarea UE, „neutră din punct de vedere tehnologic”, care finanţează simultan direcţii multiple, reduce eficienţa efortului şi diluează impactul. În contrast, SUA au adoptat un model concentrat, prin care agenţia DARPA a selectat deja 18 companii care pot primi până la 300 de milioane de dolari pentru a construi un computer cuantic fără erori până în 2033.
În paralel, ideea ca statele europene să devină primii clienţi ai tehnologiilor cuantice — prin strategii de achiziţii publice — este privită ca o posibilă soluţie, dar planurile Comisiei rămân vagi şi lipsite de termene clare. Un alt risc major este reglementarea excesivă a unui domeniu care nu a ajuns încă la maturitate. Industria aminteşte precedentul AI: Uniunea Europeană a grăbit introducerea unui cadru legal, doar pentru a reveni ulterior asupra unor măsuri considerate prea restrictive. Cecilia Bonefeld-Dahl, directoarea DigitalEurope, avertizează că reglementarea prematură ar putea afecta inovaţia înainte ca aceasta să aibă şansa să se dezvolte.
Tehnologiile cuantice au implicaţii strategice uriaşe: un computer cuantic capabil ar putea sparge standardele actuale de criptare, devenind un instrument esenţial nu doar pentru afaceri, ci şi pentru armată. Din acest motiv, unele state europene au impus deja restricţii la exportul tehnologiei, dar industria cere reguli clare şi echilibrate, care să nu blocheze dezvoltarea.
Anunţul recent al IBM, potrivit căruia va avea un computer cuantic funcţional până în 2029, adaugă o presiune suplimentară asupra Europei. De data aceasta, nu este suficient să exceleze în ştiinţă. Uniunea Europeană trebuie să transforme această excelenţă în leadership comercial, să mobilizeze capital semnificativ, să coordoneze eforturile şi să creeze un ecosistem competitiv la scară globală.
Computerele cuantice pot schimba definitiv modul în care gândim tehnologia, economia şi securitatea digitală. Însă dacă Europa nu învaţă din lecţiile trecutului, ar putea rata încă o dată startul unei revoluţii tehnologice.
