UE pregătește reguli drastice pentru platformele online: scroll infinit, loot box-uri și abonamente greu de anulat, vizate de noi restricții

Uniunea Europeană pregătește o nouă serie de reguli care ar putea schimba semnificativ modul în care funcționează platformele de socializare, magazinele online, serviciile de streaming și industria jocurilor video. Noua propunere legislativă, denumită Digital Fairness Act (DFA), urmărește să limiteze practicile comerciale manipulative și mecanismele digitale concepute pentru a determina utilizatorii să petreacă mai mult timp online și să cheltuiască mai mulți bani.

Proiectul publicat miercuri de Comisia Europeană vizează atât protecția consumatorilor adulți, cât și a minorilor, introducând restricții pentru funcții considerate adictive, publicitate înșelătoare, prețuri netransparente și proceduri complicate de renunțare la abonamente.

Potrivit Comisiei Europene, noile măsuri ar putea genera economii de până la 13,7 miliarde de euro anual pentru consumatorii din Uniunea Europeană, contribuind totodată la crearea unui mediu concurențial mai echitabil pentru companii.
Scroll-ul infinit și funcțiile adictive, în vizorul autorităților europene
Una dintre cele mai importante componente ale Digital Fairness Act vizează așa-numitele dark patterns, tehnici de design și marketing care manipulează utilizatorii pentru a-i determina să ia decizii pe care, în condiții normale, nu le-ar lua.

Printre exemple se numără mesajele false care sugerează că un produs este aproape epuizat, notificările insistente sau interfețele concepute pentru a îngreuna refuzarea unor oferte comerciale.

Mai mult, platformele ar putea fi obligate să le ofere utilizatorilor posibilitatea de a dezactiva funcțiile considerate adictive, precum derularea infinită a conținutului (infinite scrolling), redarea automată a videoclipurilor și notificările repetitive care încurajează revenirea constantă în aplicație.

Restricțiile ar urma să vizeze inclusiv chatboturile conversaționale și companionii virtuali bazați pe inteligență artificială, atunci când designul acestora încurajează interacțiuni excesive.
Jocurile video, microtranzacțiile și loot box-urile, sub presiune
Industria jocurilor video se numără printre sectoarele care ar putea resimți cel mai puternic efectele noii legislații. Propunerea europeană urmărește să limiteze mecanismele comerciale care încurajează cheltuielile excesive, în special în rândul minorilor.

Sunt vizate funcțiile de tip pay-to-win și pay-to-progress, prin care jucătorii pot plăti pentru avantaje competitive sau pentru accelerarea progresului în joc. De asemenea, mecanismele asemănătoare jocurilor de noroc, precum loot box-urile, ar putea fi supuse unor restricții suplimentare.

Reprezentanții industriei nu au primit însă cu entuziasm propunerea. Organizațiile Video Games Europe și European Games Developer Federation au criticat deja anumite prevederi, considerând restricțiile referitoare la monedele virtuale, loot box-uri și microtranzacțiile destinate minorilor drept disproporționate și dificil de aplicat în practică.
Influencerii și publicitatea personalizată, obligați la mai multă transparență
Noile reguli ar impune și cerințe mai stricte pentru influencerii care promovează produse și servicii pe platformele sociale. Conținutul publicitar ar trebui identificat clar, iar practicile prin care minorii sunt încurajați să cumpere produse profitând de încrederea pe care o acordă creatorilor de conținut ar urma să fie limitate.

Totodată, Comisia Europeană propune restricții privind publicitatea și prețurile personalizate care exploatează date sensibile sau vulnerabilitățile minorilor.
Abonamentele vor putea fi anulate mai ușor
O altă schimbare importantă vizează abonamentele digitale și contractele încheiate online. Companiile ar putea fi obligate să simplifice procedurile de anulare, astfel încât renunțarea la un serviciu să nu mai presupună parcurgerea unor meniuri complicate sau contactarea repetată a departamentelor de asistență.

De asemenea, utilizatorii ar trebui avertizați înainte de reînnoirea automată a abonamentelor și înainte de expirarea perioadelor de probă gratuite.

Proiectul urmărește și transparentizarea prețurilor, în special în cazul tarifelor dinamice și al cumpărăturilor realizate folosind monede virtuale în aplicații. De exemplu, companiile care comercializează bilete la evenimente sportive sau culturale prin sisteme de așteptare virtuală ar trebui să afișeze în timp real prețul actualizat și cel mai ridicat tarif posibil.

Nu în ultimul rând, consumatorii ar urma să beneficieze de dreptul de a comunica direct cu un operator uman atunci când solicită asistență, dar și de garanții suplimentare atunci când folosesc agenți AI pentru efectuarea unor achiziții.
Amenzi de până la 6% din cifra de afaceri globală
Dacă va fi adoptată în forma propusă, legislația ar putea avea consecințe importante pentru companii precum Google, Meta, TikTok și YouTube, dar și pentru dezvoltatorii de jocuri, platformele de comerț electronic și furnizorii de servicii bazate pe inteligență artificială.

Companiile care nu respectă viitoarele obligații riscă sancțiuni de până la 6% din cifra de afaceri anuală globală.

Comisarul european Michael McGrath susține că scopul inițiativei nu este îngreunarea activității comerciale, ci eliminarea avantajelor obținute prin exploatarea consumatorilor și evitarea regulilor. În opinia sa, protecția consumatorilor trebuie adaptată realităților economiei digitale actuale.

Trebuie precizat însă că Digital Fairness Act este deocamdată doar o propunere legislativă, nu o lege intrată în vigoare. Documentul urmează să parcurgă procedurile de aprobare din Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene, perioadă în care anumite prevederi pot fi modificate sau eliminate.

Dacă va fi adoptată, inițiativa ar putea reprezenta una dintre cele mai importante intervenții europene asupra modului în care platformele digitale își proiectează serviciile și monetizează atenția utilizatorilor.