Mai multe stele "vitezomane" din Calea Lactee, care cãlãtoresc prin spaþiu cu viteze foarte mari ºi ar putea scãpa din "ghearele" gravitaþionale ale galaxiei noastre, au fost descoperite de cercetãtorii de la Universitatea Vanderbilt din oraºul american Nashville, informeazã dailymail.co.uk.
Galaxia Calea Lactee, cu ale sale spirale impresionante alcãtuite din gaze cosmice ºi câteva miliarde de stele, efectueazã o rotaþie completã în jurul propriei axe la fiecare 200 de milioane de ani. De la distanþã, aceastã "moriºcã" de corpuri cereºti pare sã aibã o structurã ordonatã. Însã, o privire mai atentã aratã cã în galaxia noastrã existã un grup de stele care se îndepãrteazã în mare vitezã de "ghearele" gravitaþionale ale Cãii Lactee. Aceste stele "vitezomane" cãlãtoresc prin spaþiu cu viteze de peste 1,6 milioane de kilometri pe orã ºi ar putea sã pãrãseascã Calea Lactee împreunã. Ele sunt stele relativ mici - având mãrimi apropiate de aceea a Soarelui - ºi, fapt surprinzãtor, niciuna dintre ele nu pare sã provinã din centrul galaxiei noastre. "Aceste stele vitezomane sunt foarte diferite de cele care au fost descoperite anterior", a spus Lauren Palladino, coordonatoarea studiului realizat de Universitatea Vanderbilt. "Stelele super-rapide originale sunt mari ºi albastre, care par sã provinã din centrul galactic", a adãugat ea.
Lauren Palladino a fãcut aceastã descoperire în momentul în care cartografia Calea Lactee, calculând orbitele unor stele asemãnãtoare Soarelui nostru, în cadrul studiului "Sloan Digital Sky Survey", un program vast de monitorizare a stelelor ºi a galaxiilor dintr-o regiune ce acoperã aproape un sfert din bolta cereascã. "Este foarte greu sã dai afarã o stea dintr-o galaxie", a spus profesorul Kelly Holley-Bockelmann, coautor al studiului. "Cel mai acceptat de cercetãtori mecanism capabil sã facã aºa ceva constã în interacþiunea stelei cu o uriaºã gaurã neagrã din centrul galactic. Atunci când urmãreºti traseul parcurs de o stea pânã la locul ei de origine, constaþi cã ele provin din centrul galaxiei noastre. Însã niciuna dintre aceste stele vitezomane nu provine din centrul galaxiei, ceea ce înseamnã cã existã o nouã ºi surprinzãtoare clasã de stele super-rapide, o clasã cu un mecanism de respingere diferit", a adãugat ea.
Potrivit calculelor fãcute de astrofizicieni, o stea trebuie sã aibã o vitezã de cel puþin 1,6 milioane de kilometri pe orã în comparaþie cu viteza de deplasare a galaxiei pentru a ajunge la viteza care sã îi permitã sã pãrãseascã acea galaxie. Ei estimeazã, totodatã, cã gaura neagrã din centrul Cãii Lactee are o masã echivalentã cu aceea a 4 milioane de stele de mãrimea Soarelui, aceastã masã fiind suficient de mare pentru a produce o forþã gravitaþionalã uriaºã, la rândul ei suficient de puternicã pentru a accelera vitezele unor stele pânã la stadiul de "super-viteze". Scenariul tipic pentru un astfel fenomen implicã un sistem binar de stele care sunt prinse în câmpul gravitaþional al unei gãuri negre. În timp ce una dintre stele se afundã, în spiralã, în acea gaurã neagrã, însoþitoarea ei este împinsã în afara acelui câmp gravitaþional cu o super-vitezã.
Pânã acum, savanþii au descoperit 18 stele uriaºe albastre ºi cu super-viteze care ar putea fi produse prin acest mecanism. Cercetãtorii de la Universitatea Vanderbilt au descoperit de curând alte 20 de stele de mãrimea Soarelui care ar putea fi incluse în categoria "stelelor hiper-rapide".
