România va trece la ora de iarnă 2015 în noaptea dintre 24 octombrie şi 25 octombrie, astfel că va trebui să dăm ceasurile înapoi cu o oră. 25 octombrie va fi astfel cea mai lungă zi a anului 2015. Trecerea la ora Europei Orientale, ora oficială de iarnă, nu va modifica mersul trenurilor în vigoare până la 25 octombrie.
Nu toate ţările folosesc în acest moment ora de vară, ci doar 70 de ţări din întreaga lume. În plus, nu toate ţările au aceleaşi perioade pentru schimbarea orei de vară.
Cum a apărut această practică
Cel care a gandit prima dată ca posibilă introducerea acestui tip de orar convenţional a fost neozeelandezul George Vernon Hudson, în 1898.
Ora de iarnă a fost instaurată în România în 1932. Pe atunci, ora se schimba în prima duminică a lunii aprilie, respectiv în prima duminică a lunii octombrie. Această practică a rămas valabilă până în 1943, când legea trecerii la ora de vară a fost abrogată. De abia după 36 de ani, în 1979, s-a revenit la acest procedeu.
Conform Convenţiei fusurilor orare, ceasornicele arată pentru fiecare punct de pe Pământ acelaşi minut şi aceeaşi secundă, iar diferenţele dintre ore sunt date de faptul că, la fiecare 15 grade longitudine, apare o oră în plus.
Numerotarea acestor fusuri începe de la meridianul de origine, care trece prin localitatea Greenwich (Marea Britanie), în sens pozitiv către est. Astfel, pentru Europa, ora Europei Occidentale este ora fusului 0, a Europei Centrale - ora fusului 1 şi a Europei Orientale - ora fusului 2.
România se afla în fusul orar 2, iar perioada dintre lunile octombrie şi martie (cea a lunilor de iarnă) este denumită „timpul legal român”.
Trecerea la ora de iarnă nu se aplică peste tot. Din toamna anului 2011, Rusia a renunţat la acest sistem, pe motiv că „schimbarea orei de două ori pe an este un lucru nociv la adresa sănătăţii oamenilor şi provoacă stres”.
