33% dintre familiile copiilor din mediul rural nu au venituri suficiente pentru traiul zilnic

Luni, 26 Octombrie 2015 00:00
Publicat în National
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Aproape o treime dintre familiile copiilor din mediul rural nu au venituri suficiente pentru traiul de zi cu zi, se arată în „Raportul de analiză privind contractarea serviciilor sociale în context naţional şi european” realizat în cadrul unui proiect al Federaţiei Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Copil (FONPC) şi UNICEF România.

„66,1% din familiile din mediul rural nu au venituri suficiente pentru traiul de zi cu zi. Unul din opt copii din satele româneşti merge uneori sau întotdeauna la culcare flămând, în creştere cu 2% (în 2013) faţă de 2012. Procentul celor care se duc întotdeauna la culcare flămânzi s-a dublat la 4% faţă de 2013”, se arată în document, citând raportul „Bunăstarea copiilor din mediul rural” (2012 şi 2014) realizat de World Vision.

Potrivit acestuia, unul din cinci copii între 0 şi 5 ani nu a fost la medic în ultimul an şi aproape jumătate dintre aceştia a avut boli respiratorii, acestea fiind principalele afecţiuni care cauzează moartea copiilor sub 5 ani. 2,3% dintre familiile din mediul rural declară că în ultimul an cel puţin un copil din gospodărie a abandonat şcoala. Acelaşi raport arată că 1 din 5 copii munceşte înainte sau după şcoală şi 1 din 8 absentează pentru a munci în gospodărie. UNICEF arată că în România 8 minori din 100 trăiesc la nivelul de „sărăcie severă”, cu mai puţin de 15 lei pe zi.

Datele Ministerului Fondurilor Europene arată că mai mult de jumătate dintre copiii români se află în risc de sărăcie sau excluziune socială (52,2% în 2012), cel mai ridicat nivel din UE-27, cu excepţia Bulgariei. Riscul sărăciei şi excluziunii sociale este mai mare în gospodăriile cu mulţi copii (72,5% în cazul gospodăriilor cu 2 adulţi şi 3 sau mai mulţi copii) şi în cele monoparentale (60,7%).

Integrarea socială a copiilor şi tinerilor proveniţi din sistemul instituţionalizat de protecţie a copilului reprezintă o provocare importantă. În noiembrie 2011, erau înregistraţi 1.432 de tineri 16-18 ani şi 1.541 de tineri peste 18 ani care urmau să părăsească sau părăsiseră deja centrele de plasament şi cu risc mare de excluziune socială. La finele anului 2011, erau înregistraţi 83.658 de copiii ai căror părinţi erau plecaţi la muncă în străinătate.

Potrivit informaţiilor de pe site-ul Ministerului Muncii, în prezent, unul din cinci români se confruntă cu sărăcia determinată de venitul insuficient, şi o mare parte din sărăcia bazată pe venit este persistentă, trei sferturi dintre persoanele sărace aflându-se în această situaţie de cel puţin trei ani.

„O treime din populaţie este afectată de de privare materială severă, în sensul că nu-şi poate permite să achiziţioneze articole considerate dezirabile sau chiar necesare pentru a duce un trai decent. Încă mai există în România copii care nu au mers niciodată la şcoală, iar procentul tinerilor fără o educaţie adecvată este ridicat. Multe persoane sunt în continuare inactive sau neangajate formal, cu şanse mici de a căpăta acces corespunzător la piaţa muncii. Există inegalităţi în ceea ce priveşte acoperirea cu servicii medicale de bază. Există un număr semnificativ de comunităţi dezavantajate în care aceste probleme se cumulează, făcând aproape imposibilă întreruperea ciclului excluderii, fără ca membrii săi să fie sprijiniţi şi integraţi prin intervenţii din exterior”, se arată în Strategia naţională privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei (2014-2020), publicată pe site-ul Ministerului Muncii.

Acelaşi document spune că pentru copii (cu vârste între 0 şi 17 ani), obiectivul combaterii sărăciei şi excluziunii sociale este de a se asigura oportunitatea de a-şi dezvolta întregul potenţial, indiferent de originea socială, prin dotarea lor cu abilităţile, cunoştinţele şi experienţa necesare pentru a-şi atinge pe deplin acest potenţial individual ca şi cursanţi de succes, persoane cu încredere în sine şi în forţele proprii, cetăţeni responsabili şi contribuabili la dezvoltarea societăţii.

În ceea ce priveşte adulţii de vârstă activă pe piaţa muncii, obiectivul este de a se asigura oportunitatea lor de a participa pe deplin la viaţa economică, socială şi culturală a României. Obiectivul pentru cei care au depăşit vârsta activă este aceea ca vârstnicii să fie apreciaţi şi respectaţi, să rămână independenţi şi să poată participa la toate aspectele vieţii în calitate de cetăţeni activi, precum şi să se bucure de o calitate ridicată a vieţii într-o comunitate sigură.

„Raportul de analiză privind contractarea serviciilor sociale în context naţional şi european” spune că în perioada 2010-2014 sistemul de servicii sociale din România a rămas slab finanţat. „În condiţiile unei medii europene de 2,2% din PIB alocat serviciilor sociale, România nu a cheltuit niciodată mai mult de 0,3% (2005) - 0,5% (2012) cu aceste servicii. În general, cheltuiala cheltuiala cu serviciile sociale şi medicale din România (cumulat), nu depăşea 5% din PIB în 2010, în condiţiile unei medii europene de 10%”, se arată în document. Potrivit acestuia, în România, costurile din sistemul de asistenţă socială sunt alocate preponderent pentru beneficii sociale/prestaţii, deşi societatea civilă a argumentat în nenumărate rânduri că, în lipsa completării lor cu serviciile sociale, acestea nu reuşesc să adreseze în mod eficient incluziunea socială a beneficiarilor sau să limiteze dependenţa acestora de ajutorul financiar al statului.

Datele Ministerului Muncii arată că în primul semestru din acest an numărul mediu lunar de familii beneficiare de venit minim garantat a crescut la 252.688 familii, în creştere cu 4,8%, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. „Numărul mediu lunar de familii beneficiare a crescut de la 241.004 în semestrul I 2014 la 252.688 în semestrul I 2015, cu 11.684 familii (4,8%). Suma plătită în semestrul I 2015, de 348.024.611 lei, a fost mai mare cu 15.012.339 lei (4,5%) decât în semestrul I 2014. Judeţele cu cel mai mare număr de familii beneficiare de venit minim garantat (peste 8.000) au fost Mureş, Olt, Argeş, Iaşi, Dâmboviţa, Bacău, Vaslui, Teleorman, Galaţi, Buzău şi Dolj”, informează Ministerul Muncii.

Suma plătită din bugetul Ministerului pentru întreg programul de acordare a venitului minim garantat (ajutorul social, contribuţii pentru asigurările de sănătate şi asigurarea obligatorie a locuinţelor) în semestrul I a fost de peste 369,7 milioane lei, mai mare cu 1.9 milioane lei (5,1%) faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. 

Mai multe din această categorie:

Lasă un comentariu