Liderul grupului socialiştilor şi democraţilor (S&D) din Parlamentul European, Hannes Swoboda, a acordat un interviu Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES în care se referă la probleme politice de pe agenda internaţională, dar şi la o serie de aspecte referitoare la ţara noastră, între care provocările cu care se confruntă Guvernul Ponta, una dintre acestea fiind combaterea corupţiei.
AGERPRES: Grupul europarlamentar al democrat-liberalilor v-a trimis dumneavoastră şi liderului grupului liberal din Parlamentului European, domnul Guy Verhofstadt, o scrisoare în care îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu modul în care acţionează Guvernul Ponta, acuzând de asemenea faptul că, începând chiar din momentul învestiturii, premierul a luat decizii care sunt împotriva democraţiei româneşti. Care este răspunsul dumneavoastră la această scrisoare?
Hannes Swoboda: Prim-ministrul Victor Ponta şi guvernul său nu şi-au luat decât recent în primire mandatul, pe fondul unor împrejurări complexe şi uneori ostile. Sunt convins că el şi administraţia sa vor acţiona în vederea soluţionării problemelor ridicate de către reprezentanţii propriilor partide, ai opoziţiei sau societăţii civile. Membri ai Parlamentului European au adus mai multe probleme în atenţia grupului S&D, iar noi le tratăm cu toată seriozitatea şi le abordăm în activitatea noastră parlamentară. Scrisoarea pe care mi-a adresat-o Partidul Democrat Liberal semnala îndeosebi problema corupţiei şi pe aceea a protecţiei minorităţilor.
Corupţia rămâne o problemă în România şi măsurile necesare pentru a duce mai departe combaterea acesteia trebuie puse în aplicare. Cu toate acestea, o serie de exemple recente demonstrează că s-au înregistrat progrese în dosarele de corupţie, ceea ce este un lucru pozitiv. La fel, în ceea ce priveşte protecţia minorităţilor, sunt mulţumit să văd că preocuparea noastră pentru drepturile minorităţilor este împărtăşită nu numai de grupul S&D, ci de eurodeputaţi în general. Cât timp s-au aflat în opoziţie, partidele care alcătuiesc acum guvernul condus de premierul Ponta s-au împotrivit sistemului de vot uninominal şi - având în vedere reforma electorală ce se prefigurează - au garantat reprezentarea grupurilor minoritare. În acest sens, salutăm angajamentul premierului Ponta de a lupta împotriva discriminării.
AGERPRES: Sunteţi la curent cu discuţiile ce se poartă pe scena politică românească cu privire la cine va reprezenta România la Consiliul European - preşedintele sau primul-ministru? Care este opinia dumneavoastră? Wilfried Martens, colegul dumneavoastră din Parlamentul European, şi-a exprimat deja opinia cu privire la această situaţie particulară.
Hannes Swoboda: Am urmărit, desigur, dezbaterea din România şi am recunoscut decizia Parlamentului român de a încredinţa un mandat puternic prim-ministrului Ponta pentru a reprezenta România la summitul UE din această săptămână. Nu consider că este necesar ca politicienii europeni să se implice în această chestiune, întrucât ea este o decizie naţională, iar Parlamentul român şi-a exprimat foarte clar poziţia printr-un vot de necontestat.
AGERPRES: La începutul lunii mai 2012, când aţi început să descrieţi provocările pe care le va avea de înfruntat guvernul Ponta, aţi menţionat necesitatea unei schimbări de ritm în ce priveşte reforma din sectorul justiţiei prin adoptarea unei noi strategii naţionale de combatere a corupţiei. Explicaţi, vă rugăm, ce aşteptări aveţi?
Hannes Swoboda: Cred că România a făcut progrese importante în direcţia combaterii mai eficiente a corupţiei; într-adevăr, ultimul raport al Comisiei în cadrul MCV înregistrează evoluţii pozitive în privinţa accelerării dosarelor de corupţie la nivel înalt şi iniţierii de către Direcţia Naţională Anticorupţie şi Agenţia Naţională de Integritate a unui număr de dosare noi, precum şi o transparenţă sporită în procedurile de numire a judecătorilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi, nu în ultimul rând, definirea unei Strategii Naţionale Anticorupţie cu caracter general. Desigur, o serie de deficienţe persistă, dar mă aştept ca noul guvern să sprijine şi să consolideze progresele realizate, în special ca urmare a punerii în aplicare a noii Strategii Naţionale Anticorupţie, şi să continue lupta împotriva corupţiei.
AGERPRES: La Bucureşti, schimbarea de guvern a fost reprezentată de venirea la conducere a PSD, membru al PES. Consideraţi că situaţii similare ar putea să survină şi în alte ţări europene, şi dacă da, unde?
Hannes Swoboda: De curând, cetăţenii dintr-o serie de ţări au încredinţat mandate electorale puternice partidelor socialiste şi social-democrate. Am salutat cu căldură alegerea lui Francois Hollande ca noul preşedinte al Franţei, precum şi dobândirea de către partidul său a majorităţii absolute în Parlament. De asemenea şi rezultatele alegerilor regionale din Italia, Marea Britanie şi Germania, unde, pentru a numi doar un aspect, jumătate din regiuni sunt acum guvernate de prim-miniştri social-democraţi.
Înainte de sfârşitul acestui an, într-o serie de state, printre care se numără şi România, vor avea loc alegeri legislative sau prezidenţiale şi sunt încrezător că partidele socialiste şi social-democrate vor dovedi că drumul pe care ele îl propun pentru ieşirea din criză, spre creştere economică şi ocuparea forţei de muncă, este mai eficient şi mai echitabil pentru oameni şi că, prin urmare, îşi vor convinge electoratul.
AGERPRES: Chiar dacă România este membră cu drepturi depline a Uniunii Europene, se pare că pe piaţa forţei de muncă românii nu au aceleaşi drepturi ca cetăţenii altor state membre europene. Ce intenţionează PES să întreprindă în această privinţă?
Hannes Swoboda: În timpul discuţiilor de aderare cu România, s-a convenit asupra unei foi de parcurs spre integrarea deplină în UE, care - pe lângă alte evoluţii - detalia şi sincronizarea accesului cetăţenilor români pe piaţa muncii. Grupul S&D din Parlamentul European a insistat întotdeauna pentru integrarea deplină, fără întârziere, şi în această logică a sprijinit fără rezerve includerea României în spaţiul Schengen, precum şi accesul deplin pe piaţa UE a forţei de muncă pentru toţi cetăţenii români.
La sfârşitul lunii februarie, vicepreşedintele S&D Stephen Hughes, purtătorul de cuvânt al Comisiei pentru afaceri sociale Alejandro Cercas şi cu mine am trimis o scrisoare comună preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, îndemnându-l să respecte angajamentul de a consolida dimensiunea socială a pieţei unice şi de a asigura faptul că toţi lucrătorii din Europa se bucură de drepturi depline, de condiţii decente de viaţă şi de muncă, indiferent de naţionalitate. Grupul S&D rămâne în continuare angajat în atingerea acestor obiective, în ceea ce-i priveşte atât pe cetăţenii români, cât şi pe toţi cetăţenii UE şi străini care lucrează în Uniunea Europeană.
AGERPRES: De ce aţi ales România ca loc de organizare a reuniunii socialiştilor europeni din această toamnă?
Hannes Swoboda: România este o ţară mare, cu o voce importantă în UE. Eu, personal, am vizitat România de mai multe ori, atât înainte cât şi după aderarea sa la UE, şi prin urmare am legături strânse cu ţara şi cu oamenii de acolo. România este totodată una dintre ultimele ţări care au aderat la Uniunea Europeană şi am dorit să folosesc reuniunea externă a grupului S&D drept prilej pentru a le arăta colegilor mei această ţară frumoasă şi, în acelaşi timp, a consolida legăturile existente cu reprezentanţii societăţii politice româneşti şi civile.
