Parlamentul European a făcut publice datele Eurobarometrului cu privire la percepţia României faţă de PE. Eurobarometrul, realizat în perioada 2007 – 2011, relevă date importante privind nivelul de cunoştinţe al românilor în legătură cu modul de funcţionare a Parlamentul European, gradul de informare prin mass-media românească a procedurilor europene dar şi politicile şi valorile pe care populaţia României le consideră prioritare în activitatea Parlamentului European.
Conform Eurobarometrului, o majoritate substanţială a respondenţilor din România are cunoştinţe solide privind activitatea Parlamentului European: 45% dintre respondenţi cunosc faptul că numirea deputaţilor în Parlamentul European depinde de afinităţile politice, comparativ cu media europeană de 39%. Respondenţii români sunt, de asemenea, mai bine informaţi decât restul europenilor cu privire la modul în care sunt numiţi deputaţii în Parlamentul European: două treimi cunosc faptul că deputaţii în Parlamentul European sunt aleşi direct de către cetăţenii diferitelor state membre (66%), comparativ cu 55% în UE în ansamblu. Doar 10% au oferit un răspuns incorect (faţă de 27% în întreaga UE).
„Datele publicate de Eurobarometrul PE îi plasează pe români în topul celor mai bine informaţi europeni în materie de proceduri ale PE. Eurobarometrul de faţă este o nouă dovadă a preocupării românilor pentru informaţie şi înţelegerea exactă a acesteia. În opinia mea, ar trebui introduse în curricula şcolară la nivelul clasei a opta noţiuni de bază referitoare la funcţionarea instituţiilor Uniunii Europene (spre exemplu în cadrul disciplinei Educaţie Civică)”, declară europarlamentarul român Petru Luhan.
Cât priveşte informarea prin intermediul mass-media, aproximativ două treimi dintre respondenţii din România îşi amintesc că au citit, au văzut sau au auzit recent o informaţie despre Parlamentul European (65% comparativ cu 52% în UE în ansamblu).
„Informarea prin intermediul mass-mediei în România a crescut în perioada 2007-2011 cu 17 puncte procentuale, de la 57% în 2007 la 74% la finalul lunii noiembrie 2011. Practic plasarea românilor în topul celor mai bine informaţi europeni se datorează mass-mediei româneşti, care, prin comparaţie cu statele membre, a expus constant informaţii despre Parlamentul European”, subliniază Petru Luhan, europarlamentar PDL.
În ceea ce priveşte politicile care trebuie susţinute în mod special în Parlamentul European, rezultatele Eurobaromatrului arată că „lupta împotriva sărăciei şi a excluderii sociale”, „o politică de securitate şi apărare care să permită UE să facă faţă crizei internaţionale” şi „îmbunătăţirea protecţiei consumatorului şi a sănătăţii publice” sunt cele trei politici cărora ar trebui să li se acorde prioritate, conform respondenţilor din România. Ultimele două sunt menţionate mai frecvent în România decât în UE în general.
Cât priveşte valorile care trebuie să fie protejate în mod prioritar: „Protecţia drepturilor omului” este prima opţiune a românilor şi a europenilor în general (58% în România, 58% în UE). A doua alegere se referă la „solidaritatea dintre statele membre ale Uniunii Europene”. Această valoare este menţionată mai frecvent în România decât în UE în general (43% în România, 33% în UE). Pe locul al treilea, aproximativ o treime dintre români menţionează „egalitatea dintre bărbaţi şi femei” (32%,comparativ cu 35% în UE). În total, cinci dintre cele opt valori sunt menţionate mai puţin frecvent de respondenţii români decât de europeni în medie, în special: „libertatea de exprimare” (26%, pe locul al cincilea, comparativ cu 33% în UE în ansamblu, pe locul al treilea).
În final, Eurobarometrul arată că românii îşi doresc ca Parlamentul European să joace un rol mai important decât în prezent (59%), faăî de europeni care împărtăşesc această idee în proporţie de doar 49%.
Conform Eurobarometrului, o majoritate substanţială a respondenţilor din România are cunoştinţe solide privind activitatea Parlamentului European: 45% dintre respondenţi cunosc faptul că numirea deputaţilor în Parlamentul European depinde de afinităţile politice, comparativ cu media europeană de 39%. Respondenţii români sunt, de asemenea, mai bine informaţi decât restul europenilor cu privire la modul în care sunt numiţi deputaţii în Parlamentul European: două treimi cunosc faptul că deputaţii în Parlamentul European sunt aleşi direct de către cetăţenii diferitelor state membre (66%), comparativ cu 55% în UE în ansamblu. Doar 10% au oferit un răspuns incorect (faţă de 27% în întreaga UE).
„Datele publicate de Eurobarometrul PE îi plasează pe români în topul celor mai bine informaţi europeni în materie de proceduri ale PE. Eurobarometrul de faţă este o nouă dovadă a preocupării românilor pentru informaţie şi înţelegerea exactă a acesteia. În opinia mea, ar trebui introduse în curricula şcolară la nivelul clasei a opta noţiuni de bază referitoare la funcţionarea instituţiilor Uniunii Europene (spre exemplu în cadrul disciplinei Educaţie Civică)”, declară europarlamentarul român Petru Luhan.
Cât priveşte informarea prin intermediul mass-media, aproximativ două treimi dintre respondenţii din România îşi amintesc că au citit, au văzut sau au auzit recent o informaţie despre Parlamentul European (65% comparativ cu 52% în UE în ansamblu).
„Informarea prin intermediul mass-mediei în România a crescut în perioada 2007-2011 cu 17 puncte procentuale, de la 57% în 2007 la 74% la finalul lunii noiembrie 2011. Practic plasarea românilor în topul celor mai bine informaţi europeni se datorează mass-mediei româneşti, care, prin comparaţie cu statele membre, a expus constant informaţii despre Parlamentul European”, subliniază Petru Luhan, europarlamentar PDL.
În ceea ce priveşte politicile care trebuie susţinute în mod special în Parlamentul European, rezultatele Eurobaromatrului arată că „lupta împotriva sărăciei şi a excluderii sociale”, „o politică de securitate şi apărare care să permită UE să facă faţă crizei internaţionale” şi „îmbunătăţirea protecţiei consumatorului şi a sănătăţii publice” sunt cele trei politici cărora ar trebui să li se acorde prioritate, conform respondenţilor din România. Ultimele două sunt menţionate mai frecvent în România decât în UE în general.
Cât priveşte valorile care trebuie să fie protejate în mod prioritar: „Protecţia drepturilor omului” este prima opţiune a românilor şi a europenilor în general (58% în România, 58% în UE). A doua alegere se referă la „solidaritatea dintre statele membre ale Uniunii Europene”. Această valoare este menţionată mai frecvent în România decât în UE în general (43% în România, 33% în UE). Pe locul al treilea, aproximativ o treime dintre români menţionează „egalitatea dintre bărbaţi şi femei” (32%,comparativ cu 35% în UE). În total, cinci dintre cele opt valori sunt menţionate mai puţin frecvent de respondenţii români decât de europeni în medie, în special: „libertatea de exprimare” (26%, pe locul al cincilea, comparativ cu 33% în UE în ansamblu, pe locul al treilea).
În final, Eurobarometrul arată că românii îşi doresc ca Parlamentul European să joace un rol mai important decât în prezent (59%), faăî de europeni care împărtăşesc această idee în proporţie de doar 49%.
