Sindicatele nu sunt de acord cu privatizarea unor companii de stat din domeniul transporturilor şi energiei, aşa cum solicită Fondul Monetar Internaţional în noul acord cu România.
Şeful misiunii FMI, Jeffrey Franks, s-a întâlnit vineri cu reprezentanţii sindicatelor pentru a le cere punctul de vedere în privinţa privatizării companiilor de stat. Răspunsul sindicatelor a fost că nu este momentul potrivit pentru privatizare, prioritară fiind depolitizarea managementului acestor societăţi, au declarat surse sindicale, la finalul reuniunii.
Liderul BNS, Dumitru Costin, a afirmat că partea guvernamentală trage de timp în privinţa privatizării managementului companiilor de stat pentru că se apropie campania electorală şi „găinile cu ouă de aur trebuie să rămână în braţe politice”.
O misiune comună a FMI, CE şi BM se află în România până pe 1 august pentru a analiza o eventuală revizuire uşoară a proiecţiilor de creştere economică, situaţia fiscală, rectificarea bugetară pentru 2011, parametrii generali ai bugetului pe 2012, arieratele companiilor de stat şi absorbţia fondurilor europene.
În ceea ce priveşte execuţia bugetului general consolidat, rezultatele sunt apreciate ca excelente, iar ţintele de deficit bugetar sunt estimate a fi atinse în mod lejer.
O problemă o reprezintă însă arieratele companiilor de stat, estimate la 5% din PIB (25-30 miliarde lei), care ar trebui reduse cel puţin cu câteva sute de milioane de lei sau chiar miliarde de lei.
De asemenea, la absorbţia fondurilor europene FMI consideră că nu au fost înregistrate îmbunătăţiri în pofida eforturilor şi acţiunilor autorităţilor.
Prima vizită a experţilor FMI pentru noul acord cu România a avut loc în perioada 27 aprilie-9 mai, în cadrul unei misiuni comune a FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale. Acordul Stand-By dintre România şi FMI a început la 31 martie 2011 şi este unul de tip preventiv, ridicându-se la 3,1 miliarde DST, respectiv 3,6 miliarde de euro, reprezentând aproximativ 300% din cota pe care România o are la FMI. Noul acord cu FMI va dura 24 de luni, urmând să se deruleze concomitent cu un nou acord preventiv cu Uniunea Europeană, în valoare de 1,4 miliarde de euro, precum şi cu un împrumut de 0,4 miliarde de euro de la Banca Mondială. FMI a pus la dispoziţia României două tranşe, din noul acord, în valoare de 67 milioane euro şi respectiv 480 milioane euro.
