Recent, statisticile economice din România au prezentat un tablou mixt care reflectă o realitate complexă. Pe de o parte, creşterea salarială pare să depăşească rata inflaţiei, un semn aparent pozitiv de recuperare post-criză. Pe de altă parte, contextul economic mai larg şi discrepanţele interne sugerează o situaţie mai nuanţată.
În septembrie, faţă de aceeaşi luna a anului anterior, salariul mediu net a înregistrat o creştere impresionantă de 14,7%, în timp ce inflaţia a fost de 8,8%. Aceasta indică o creştere salarială reală, ceea ce este un indicator pozitiv pentru puterea de cumpărare a populaţiei.
Totuşi, comparativ cu alte state din Uniunea Europeană, România menţine una dintre cele mai ridicate rate ale inflaţiei, cu 8,1% în octombrie, faţă de septembrie. Comparativ, Germania, etalonul economic al UE, a raportat o inflaţie de sub 3%. Această discrepanţă subliniază provocările economice specifice cu care se confruntă România.
Chiar dacă inflaţia anuală este în scădere, preţurile la produsele de bază au continuat să crească. Creşterea preţurilor în pieţe şi supermarketuri cu 0,6% din octombrie faţă de septembrie, şi cu 8% faţă de octombrie 2022, pune presiune pe bugetele gospodăriilor, mai ales că o proporţie semnificativă a veniturilor este cheltuită pe alimente.
Deşi statisticile arată o creştere generală a salariilor, această creştere nu este uniform distribuită. Diferenţele de venituri între diverse sectoare şi grupuri sociale rămân o problemă, cu unii angajaţi beneficiind de creşteri salariale semnificative, în timp ce alţii nu.
Banca Naţională a României (BNR) menţine dobânda cheie la 7%, reflectând o preocupare că măsurile guvernamentale, unele cu conotaţii electorale, ar putea reîntoarce inflaţia la niveluri mai ridicate.
În contextul actualei crize economice, situaţia din România subliniază o realitate dinamică şi complexă: deşi există semne de recuperare prin creşterea salarială care depăşeşte rata inflaţiei, provocările persistă. Discrepanţele regionale şi sectoriale în creşterea veniturilor, împreună cu nivelul ridicat al inflaţiei comparativ cu alte state ale Uniunii Europene, reflectă vulnerabilităţile economice specifice ţării.
Măsurile de politică monetară ale Băncii Naţionale a României şi echilibrul delicat între stimularea creşterii şi controlul inflaţiei vor juca un rol crucial în stabilizarea economică a României în viitorul apropiat. Această situaţie evidenţiază importanţa unei abordări prudente şi echilibrate în formularea politicilor economice, pentru a susţine o creştere durabilă şi incluzivă.
