28 MARTIE 2024 - Monitorul de Galați - Ediție regională de sud-est Galați Brăila Buzău Constanța Tulcea Vrancea
Modifică setările cookie-urilor
Monitorul de Galati iOS App Monitorul de Galati Android Google Play App
Incursiune în istoria vinului gălăţean
Incursiune în istoria vinului gălăţean
Pentru a marca Zilele Europene ale Patrimoniului, Direcţia Judeţeană pentru Cultură, în colaborare cu Centrul Cultural "Dunărea de Jos" ne-au oferit o adevărată incursiune în istoria vinului gălăţean şi a câtorva biserici cu o deosebită valoare. La inedita excursie intitulată "Drumul viei şi vinului gălăţean" au luat parte peste 100 de persoane - elevi, profesori de istorie, membri ai binecunoscutului grup Blocul Þiglina, jurnalişti.
Înviorare cu flash mob
Am pornit la drum dimineaţa devreme, după ce o parte din Ansamblul "Doina Covurluiului" ne-a ajutat să facem înviorarea, invitându-ne să luăm parte la un flash mob - o horă veselă care ne-a încărcat bateriile şi ne-a alimentat cu voie bună. După horă, reprezentanţii CCDJ au oferit broşuri informative şi diferite materiale. Astfel, drumul până la prima oprire, localitatea Iveşti, care părea a fi unul lung, a trecut pe nesimţite datorită informaţiilor şi explicaţiilor de natură istorică în legătură cu locurile pe care le observam, oferite de directorul Muzeului de Istorie, Cristian Căldăraru, participant şi el la acţiune.
Vinul premiat de Iveşti
Primul obiectiv din listă a fost vizitarea cramei din Iveşti, una cu o importantă încărcătură istorică. Aspectul exterior a acesteia ne-a lăsat fără grai, deoarece clădirea semăna cu o vilă veche, ce ascunde numeroase secrete. Crama poartă denumirea "General Eremia Grigorescu" şi a fost construită între anii 1914 şi 1916 de un om al culturii, Hector D. Economos. După moartea acestuia, în anul 1924, domeniul este împărţit şi o parte ajunge în proprietatea Elenei Negropontes, soţia generalului Ieremia Grigorescu şi cumnata lui Economos. După anul 1945, plantaţiile de stat devin proprietate a statului, iar după 1989, acestea sunt retrocedate celor cărora le aparţin de drept.
"Crama, ca istorie, este mai veche decât perioada în care a trăit gen. Ieremia Grigorescu. Ea nu este funcţională şi momentan se află în reparaţii. Sperăm ca în luna octombrie să reuşim să vorbim cu proprietara pentru a o reabilita şi pentru a reda circuitului această frumoasă clădire", ne-a explicat Marius Mitrof, consilier al Direcţiei Judeţene pentru Cultură.
Crama ne-a întâmpinat cu numeroase plăci vechi agăţate pe pereţi, care ofereau informaţii cu privire la clasificarea vinurilor şi a caracteristicilor acestora. De asemenea, am putut remarca una, realizată într-un mod artistic şi pe care era scrisă binecunoscuta zicală "In vino veritas". Bineînţeles, aşa cum era de aşteptat, nu au lipsit butoaiele imense amplasate la subsolul întunecat, uimindu-ne cu măreţia lor.
Administratorul cramei susţine că ar dori să fie încheiat un parteneriat între autorităţile din Iveşti şi cele din Galaţi, pentru a putea atrage fonduri europene în vederea refacerii obiectivului. Vinurile produse în Iveşti, Băbească neagră şi Fetească Albă, au fost, de multe ori, premiate la nivel naţional şi internaţional.
Nicoreştiul, plin de obiective de o mare valoare istorică
Mai departe, am mers spre Nicoreşti, unde aveam să vizităm o serie de obiective de o mare importanţă locală. Prima oprire în Nicoreşti a fost la Biserica "Sf.Nicolae" (Banu), care a fost construiră în anul 1800. Ceea ce ne-a furat ochii a fost zidul de incintă, o construcţie deosebită, care ne asigura, prin măreţie, că apără ceva cu adevărat important. Această biserică este singura înconjurată de zid care încă se păstrează întreg. Mai multe detalii ne-a oferit şi primarul Nicoreştiului, Ionel Boghiu.
"Zidul care înconjoară biserica este din timpul lui Ştefan cel Mare. Din ce ne spun documentele pe care le avem, biserica a fost construită în urmă cu 200 de ani. Ce are deosebit este catapeteasma, de care nu se poate atinge niciun pictor, fără o aprobare de la Bucureşti, dacă ar fi cazul. Aici avem o pictură deosebită", a explicat primarul.
De asemenea, Marius Mitrof ne-a explicat de unde vine şi numele de Banu a bisericii.
"Biserica este ctitorită de banul Nicolae, un grec venit împreună cu domnitorul Alexandru Moruzzi. Zidul de incită s-a păstrat foarte frumos şi ar fi fost foarte bine dacă s-ar fi păstrat şi la Biserica "Sf.Precista" din Galaţi. "
Răcoarea şi întunericul ne-au întâmpinat la intrarea bisericii, după care am rămas fără grai la vederea catapetesmei, care avea o pictură deosebită, păstrată foarte bine chiar şi după 200 de ani. Aceasta nu a fost prima biserică pe care am vizitat-o la Nicoreşti. Cea de-a doua a fost Biserica "Naşterea Maicii Domnului" (Negustori), zidită în prima jumătate a secolului al XVIII-lea şi care deţine elemente specifice arhitecturii religioase moldoveneşti. Mai multe despre istoria acestei biserici ne-a spus părintele Daniel Andreuţă.
"Nu avem date care să certifice construirea bisericii, decât după 1700, mai precis 1780, când am găsit ceva documente privitoare la ridicarea acestei biserici. A fost poreclită "Negustori", după numele celor care au zidit-o, breasla negustorilor", ne-a spus părintele.
Tot în Nicoreşti am vizitat şi biserica "Adormirea Maicii Domnului" (Serdaru), a cărei construcţie stă la baza unei legende. Aşa cum am aflat de la Marius Mitrof, legenda spune că biserica a fost construită de serdarul Manolache Ghelţu, care s-a îndrăgostit de o ţigancă din Toflea. Soţia lui a aflat şi din această cauză s-a îmbolnăvit de inimă rea, spunându-i apoi că nu se va vindeca decât dacă va ridica o biserică închinată Maicii Domnului.
Crama din Nicoreşti, o îmbinare între tradiţie şi modernism
Deoarece excursia a fost organizată sub egida "Drumul viei şi vinului gălăţean", nu puteam pleca fără să vizităm crama din Nicoreşti. Aici, crama are o tehnoligie modernă, aflată la suprafaţă, care deţine zeci de cisterne ce conţin mii de litri de vin şi o tehnologie veche, aflată la sub 12 metri adâncime, unde sunt zeci de butoaie tradiţionale. Am avut ocazia de a afla de la administratorul cramei Eduard Ghiorghiţă despre linia de producţie, de ambalare, precum şi despre modul tradiţional de a obţine vinul. Ba mai mult decât atât, am şi gustat din Băbeasca de Nicoreşti şi din aromaţii struguri de pe domeniile cu acelaşi nume.
Încheierea excursiei a constat într-o vizită la Mănăstirea Buciumeni, care ne-a oferit ocazia să ne liniştim sufletul şi să ne regăsim.


Articole înrudite