România are cea mai mare proporţie de absolvenţi de ştiinţe socio – economice din UE, se arată în Strategia naţională a Guvernului pentru învăţământul terţiar 2015-2020. Universităţile private au contribuit substanţial la creşterea numărului absolvenţilor de sub cupola ştiinţelor "umaniste"care s-au dovedit neangajabili. Guvernul şi-a asumat pentru următorii cinci ani corelarea ofertei învăţământului superior cu nevoile pieţei muncii prin dezvoltarea programelor de studii în inginerie, IT, energie, bioeconomie şi alte domenii care asigură acum angajabilitatea absolvenţilor de profil pe piaţă.
Avem cea mai mare pondere de absovenţi de ştiinţe socio-umaniste din EU
72% dintre studenţi au absolvit în 2008 programe de studii din domeniul "umanist", iar 58% dintre absolvenţii din România au obţinut diplome în ştiinţe sociale, se arată în Analiza Băncii Mondiale din 2011 (Functional Review: Higher Education Sector; Analiză funcţională: sectorul învăţământului superior din România), citată în Strategia naţională pentru învăţământul terţiar 2015-2020.
Începând din anul 2000, creşterea rapidă a învăţământului superior s-a bazat pe programe de studii în domeniul ştiinţelor sociale, în timp ce domeniile inginereşti şi ştiinţifice au înregistrat o scădere în termeni relativi (dar nu şi în termeni absoluţi), potrivit Analizei Băncii Mondiale din 2011. Functional Review: Higher Education Sector; Analiză funcţională: sectorul învăţământului superior. Astfel că, 63% dintre locurile create pentru învăţământul superior au vizat domeniile ştiinţelor sociale, ale ştiinţelor economice şi ale celor juridice.
Această orientare spre profilul de studii socio-economice a fost declanşată de învăţământul superior particular, în plină dezvoltare, care s-a specializat în aceste domenii. Consecinţa cea mai presantă a creşterii/supraofertei de programe de studii de sub cupola ştiinţelor umaniste şi economice este faptul că avem cea mai mare proporţie de absolvenţi de ştiinţe socio – economice din UE, se arată în Strategia citată.
În 2008, 72% dintre studenţi au absolvit programe de studii din domeniul "umanist", iar 58% dintre absolvenţii din România au obţinut diplome în ştiinţe sociale. În contrast, doar 24% dintre absolvenţi au obţinut diplome în domeniile ştiinţelor "reale" (includem aici Inginerie, Medicină, Fizică, Chimie şi altele similare), potrivit raportului Băncii Mondiale pe care l-am citat anterior.
În acest context, Guvernul şi-a propus recalibrarea ofertei învăţământului superior la exigenţele pieţei muncii, printr-o serie de măsuri asumate în Strategia naţională privind învăţământul terţiar, în orizonul următorilor cinci ani.
Universităţile vor gândi programe de studii care dezvoltă competenţele transversale şi antreprenoriale ale studenţilor, şi care le vor creşte valoarea de piaţa muncii.
În acest sens, ARACIS, cel mai înalt for al evaluării calităţii programelor de studii universitare din România, va evalua, în următorii cinci ani, gradul de inovare curriculară al universităţilor, şi măsura în care competenţele transversale şi antreprenoriale au fost introduse cu succes în curriculum.
În plus, universităţile care elaborează programe de studii ce integrează cu succes în curriculum formarea competenţelor transversale şi antreprenoriale vor primi finanţare suplimentară.
Experţi naţionali şi internaţionali vor evalua transparent, după criterii calitative şi cantitative, măsura în care universităţile au realizat acest obiectiv, şi vor direcţiona fondurile suplimentare către cele care au performat la acest capitol.
Universităţile vor proiecta curriculum universitar pornind de la competenţele profesionale solicitate pe piaţa muncii.
Mai mult, universităţile vor pune accent mai ales pe formarea competenţelor necesare în sectoarele economice cu potenţial competitiv şi în domeniile de specializare inteligentă: industria auto şi componente, IT, procesarea alimentelor şi a băuturilor, sănătate şi produse farmaceutice, turism şi eco-turism, textile/pielărie, lemn şi mobilă, industrii creative, energie şi management de mediu, bioeconomie, biofarmaceutică şi biotehnologii, eco-nano-tehnologii şi materiale avansate şi sănătate, se arată în Strategia Programele de studii vor fi fundamentate pe evaluarea şi anticiparea nevoilor de pe piaţa muncii.
Abia în 2017 vom avea o imagine fidelă şi exhaustivă a nevoilor angajatorilor pe piaţa muncii. În perioada 2015-2016 autorităţile vor elabora un chestionar care va investiga competenţele de care au nevoie angajatorii pe piaţa muncii, va furniza informaţii actualizate despre dinamica pieţei şi inserţia profesională a absolvenţilor. Chestionarul va investiga şi cât de mulţumiţi sunt angajatorii de competenţele absolvenţilor angajaţi, şi care dintre competenţe ar trebui îmbunătăţite în facultate. Sondajul se va efectua la nivel naţional abia în anul 2017, se arată în Strategia Guvernului.
Angajatorii vor fi implicaţi în proiectarea şi furnizarea programelor de studii universitare, şi în includerea experienţei practice în curriculă.
Se vor implementa sisteme pentru a colecta şi evalua feedback-ul angajatorilor cu privire la cantitatea şi calitatea absolvenţilor lor, pe care se vor fundamenta politici publice naţionale/regionale în domeniu, precum şi priorităţile instituţionale în învăţământul superior.
Fiecare instituţie de învăţământ superior va avea un birou/departament care asigură menţinerea legăturii învăţământului superior cu mediul de afaceri din regiune.
În acest sens, încă de anul trecut s-a reglementat înfiinţarea şi organizarea centrelor de consiliere şi orientare în carieră în toate instituţiile de învăţământ superior care cunosc îndeaproape piaţa muncii şi pot direcţiona avizat viitorii absolvenţi spre domenii cu angajabilitate mare.
Inflaţie de absolvenţi de ştiinţe socio-umaniste, neatractivi pentru angajatori. Absolvenţii de ştiinţe "realiste" care aduc acum plusvaloare pe piaţa muncii şi care sunt intens curtaţi de angajatori
Strategia asumată de Guvern în domeniul învăţământului superior stabileşte imperativul corelării şi adaptării ofertei actuale a învăţământului terţiar la nevoile reale ale pieţei muncii.
Sectoarele performante din economia românească, cele care generează cele mai multe şi atractive oportunităţi de angajare, au nevoie de absolvenţi de ştiinţe "realiste", spun autorii Strategiei citate.
IT-iştii, inginerii cu expertiză solidă în industria petrolieră, auditorii, profesioniştii în vânzări şi business development, sudorii, motostivuitoriştii cu expertiză solidă se numără printre specialiştii rari pe piaţa muncii, curtaţi de angajatori şi valorizaţi pe piaţă.
Profilurile lor profesionale sunt înalt valorizate pe piaţă, în bună măsură pentru că numărul candidaţilor disponibili şi cu înaltă calificare de nişă e mai mic decât cererea în creştere susţinută.
Succesul învăţământului superior depinde de măsura în care universităţile sunt dispuse să îşi adapteze, recalibreze oferta educaţională la cerinţele concrete ale angajatorilor. "Un învăţământ terţiar cu performanţe înalte foloseşte feedback-ul de la angajatori pentru a-l include în crearea programelor, priorităţilor instituţionale şi politicilor sectoriale, stimulând dezvoltarea economică şi socială", spun autorii Strategiei.
