Principiile dietei raw vegan câştigă tot mai mult în popularitate în lumea occidentală, în condiţiile în care tot mai mulţi oameni caută metode de îngrijire a sănătăţii mai holistice, netradiţionale, şi mai orientate spre starea generală de bine a fiinţei umane, afirmă, pentru AGERPRES, nutriţionistul Lygia Alexandrescu.
"Este vorba despre hrana vie. În ce constă această dietă? În consumarea alimentelor în starea lor naturală, fără a fi gătite (sau încălzite peste temperatura de 45 grade C). Desigur, este vorba în principal de legume, fructe şi seminţe, cereale, însă niciun produs de origine animală. Alimentele pot fi pregătite prin germinare, deshidratare/înmuiere sau fermentare", explică nutriţionistul.
Dieta crudivoră înseamnă multă voinţă şi perseverenţă, arată Lygia Alexandrescu, iar trecerea pe termen lung de la alimentaţia conform piramidei la bucătăria fără foc nu e deloc simplă. Chiar şi cei cu mai puţină voinţă pot profita de avantajele unei astfel de diete, folosind reţetele bucătăriei fără foc măcar o dată pe zi sau ţinând, pe diverse perioade, o cură de dezintoxicare a organismului, în timpul căreia se mănâncă doar alimente crude, proaspete.
Se recomandă hrana vie în principal, pentru că aceasta este mai uşor digerată de organism, datorită complexului de enzime ce se găseşte în alimentele care o compun.
Prin gătire, 50% din proteine şi între 50 şi 80% din vitaminele şi mineralele alimentare sunt denaturate, pesticidele se descompun în compuşi mai toxici, care sunt mai uşor de asimilat, se pierde oxigen şi se produc radicali liberi. Enzimele sunt distruse atunci când alimentele sunt încălzite la mai mult de 45 grade C, iar fără ele nu poate exista diviziune celulară, nu poate funcţiona sistemul imunitar, nu se produce energie şi nu poate exista activitate cerebrală. Vitaminele şi hormonii nu îşi pot face datoria în absenţa enzimelor.
"Referitor la această dietă se ridică deseori următoarea întrebare: poate acest program alimentar să furnizeze nutrienţii necesari unei bune funcţionări a organismului? Răspunsul este: categoric da, cel puţin pentru anumite perioade. O dietă crudivoră vegană diversă, care să includă: fructe, legume, cereale, nuci şi seminţe, acoperă necesarul zilnic nutritiv de proteine, carbohidraţi, lipide şi vitamine (mai puţin B12)", mai arată nutriţionistul, adăugând o listă a produselor care asigură acest necesar zilnic.
"În afară de faptul că poate acoperi fără probleme pe anumite perioade de timp necesităţile nutritive ale organismului, dieta crudivoră are o serie de beneficii: normalizează presiunea sângelui şi nivelul colesterolului, curăţă arterele şi aspectul dermal, dă energie şi vitalitate sexuală, digestie uşoară, memorie bună şi capacitate de concentrare crescută", spune nutriţionistul Lygia Alexandrescu.
Există desigur, subliniază ea, medii ştiinţifice de specialitate care contraindică acest tip de alimentaţie datorită carenţei de vitamina B12, D şi fier pe care le induce, a nivelului scăzut de HDL colesterol (protector coronarian), a apariţiei sindromului de intestin iritabil (datorită aportului mare de fibre şi enzime), a toxicităţii pe care le au unele alimente în stare crudă (ex. seminţele alfalfa negerminate pot declanşa lupus eritematos), a dificultăţii de a mânca la restaurant, etc.
Decizia de a deveni crudivor trebuie să fie una bine informată, luată numai după testarea stării de sănătate la medicul curant şi adoptată numai pe perioada în care organismul răspunde pozitiv la acest tip de alimentaţie, sfătuieşte Lygia Alexandrescu.
Proteinele
Aproape toate alimentele cu excepţia alcoolului şi zaharului sunt surse de proteine: cartofii (deshidrataţi sau înmuiaţi), pâinea cu seminţe coaptă la soare, spanacul, broccoli, alunele, mazărea, untul de arahide, tofu, laptele de soia şi lintea sunt doar câteva exemple de surse de proteine vegetale.
Grăsimi
Dietele vegan sunt sărace în lipide, ceea ce explică incidenţa scăzută la boli cardiovasculare, afecţiuni cronice şi cancer la vegetarieni. Surse de grăsimi care ar putea fi utilizate limitat sunt: uleiul de măsline, nucile, alunele, untul de alune, seminţele, avocado şi nucă de cocos.
Vitamina D
Vitamina D nu se găseşte în alimentele vegetariene, dar organismul o poate sintetiza prin expunere la soare. Expunerea la soare pe timpul verii timp de 15 minute de 2-3 ori pe săptămână este suficientă pentru sinteza vitaminei D. De cele mai multe ori însă, e necesară suplimentarea.
Calciul
Calciul este mineralul necesar unui sistem osos echilibrat şi se găseşte în: legume proaspete cu frunze verzi (salată verde), tofu, seminţe de susan, soia, smochine şi broccoli.
Zincul
Zincul este furnizat de alimentele vegetariene, chiar în cantitate mai mare decât cea recomandată zilnic. Se găseşte în cereale neprelucrate, legume proaspete şi nuci.
Fierul
Sfecla roşie, varza roşie, ciupercile şi legumele verzi sunt principalele surse de fier din hrana crudivoră. Absorbţia fierului este favorizată de prezenţa vitaminei C şi deci consumul alimentelor bogate în vitamina C alături de cele bogate în fier este mai mult decât recomandat. Alte surse de fier sunt: lintea, soia, mazărea, prunele, smochinele, strugurii şi pepenele.
Vitamina B12
Vitamina B12 este conţinută în cantităţi limitate în alimentele de provenienţă vegetală. Aşadar, suplimentele de vitamina B12 sunt recomandate.
