Primarul municipiului Galati, Ionuţ Pucheanu, a lansat, joi, în dezbatere publică strategia locală de termoficare, iar în urma dezbaterilor ce se vor desfăşura toată luna, se va lua o decizie în privinţa viitorului termiei pentru cele 36.000 de apartamente, câte mai sunt, în prezent, racordate la sistemul centralizat de încălzire. Strategia pusă în dezbatere este cea de-a treia strategie de termoficare a oraşului, după alte două realizate în timpul mandatului fostului primar, Marius Stan, vara trecută, în campanie electorală. Cu o diferenţă: aceasta din urmă nu a fost plătită din bani publici, aşa cum s-a întâmplat cu anterioarele, comandate de Marius Stan, proiectul fiind realizat gratuit de profesorii universitari specialişti din cadrul Universităţii Dunărea de Jos din Galaţi.
De altfel, au fost şi alte diferenţe, extrem de importante, dintre dezbaterea organizată de Marius Stan şi cea a lui Ionuţ Pucheanu. Vara trecută, la întrebarea lui Marius Stan dacă Engie este capabilă să livreze gaze naturale miilor de familii care şi-ar pune centrale de apartament, răspunsul a fost negativ, acelaşi răspuns negativ fiind dat şi din partea reprezentanţilor Electrica, aceştia susţinând că este peste putinţă să se asigure energie electrică suficientă pentru atâtea centrale termice. Acum, reprezentanţii Engie au spus un „Da” răspicat. Din partea Electrica, însă, nu a fost nimeni să răspundă, însă social democratul Vergiliu Vals a profitat de experinţa sa ca director acolo şi a spus că nu ar fi nici o problemă în asigurarea energie electrice necesare.
„Eu nu mai sunt dispus să susţin în viaţă un mort!”
După cum se ştie, de câţiva ani, furnizarea agentului termic este un serviciu necorespunzător dar scump, din cauza pierderilor enorme din învechita reţea de termoficare. De aceea, o dezbatere privind viitorul termoficării era absolut necesară, a spus primarul municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu: “Pentru că cetăţeanul nu poate suporta integral costul de producţie şi distribuţie a agentului termic, această responabilitate financiară pică pe umerii Primăriei. Numai anul trecut Primăria a alocat pentru subvenţii în termoficare o sumă mai mare decât bugetul de investiţii. Şi nu mi se pare normal, pentru că Galaţiul are nevoie de investiţii, merită mai mult decât are în momentul de faţă. Poate că este o decizie care mă va costa politic, dar vreau să las lucrurile rezolvate într-un fel sau altul. Actualul sistem este învechit şi supradimensionat faţă de nevoile oraşului. Noi, când cerem agent termic către Electrocentrale, cerem, să spunem, la nivelul unei sticle de apă, dar CET nu ne poate oferi decât un bidon întreg, pentru că asta e capacitatea sa de producţie. CET nu are nici o vină, dar nici noi nu mai putem continua aşa. De aceea întreb CET: aveţi capacitatea de a vă mula pe nevoile reale ale Galaţiului? Pentru că din ce s-a întâmplat până acum, cel puţin pe lunile de vară, raportul dintre utilizare efectivă şi furnizare este de 1 la 10! Eu nu mai sunt dispus să susţin în viaţă un mort!”.
Pentru asigurarea căldurii în cele 25.000 de apartamente locuite şi aflate în reţeaua de termoficare (sunt 36.000 de apartamente racordate la sistemul centralizat, dar, din datele Primăriei, doar 25.000 mai sunt locuite efectiv), prin strategie se propune construcţia, în cartierele oraşului, de centrale termice în cogenerare, pe gaze naturale sau biomasă. O investiţie care nu are deocamdată finanţare şi care nu ar înrăutăţi condiţiile de trai din oraş, au opinat mai mulţi participanţi la dezbatere, precum Mihai Popa, reprezentant Electrocentrale (“mutăm poluare din combinat, de la coşurile CET, unde, oricum, suntem permanent monitorizaţi, cu senzori, iar coşurile au 90 de metri înălţime, mutăm poluarea în cartiere, la acele centrale; nu am făcut nimic!”) sau Romică Gârneaţă, lider Cartel Alfa, acesta avertizând că “întreaga strategie europeană de termoficare merge pe încălzirea centralizată, nu pe centrale individuale” (poziţie susţinută şi de administratorul special al Electrocentrale, Sinan Mustafa).
Cum rămâne cu apa caldă de la 1 aprilie?
Sinan Mustafa a revenit, după dezbatere, cu un punct de vedere în care avertizează şi asupra incertitudinii de asigurare a apei calde menajere de la 1 aprilie: “Nu pot nega faptul că vechimea şi dimensiunea instalaţiilor de producţie şi transport/distribuţie a agentului termic, precum şi numărul de consumatori rămaşi branşaţi în sistem (de o treime din cei iniţiali) fac în acest moment din sistemul centralizat o variantă greu de ales. Însă, consider că atunci când vorbim de o strategie trebuie să identificăm nu numai soluţii de moment şi care să abordeze numai problematica actuală, ci şi potenţialele riscuri şi eventuale oportunităţi din viitor. Nu îmi este clar încă dacă distribuitorii locali de gaze şi energie electrică pot face faţă unui val aşa de important de branşări. Şi dacă da, în cât timp. Din dezbaterea organizată de noi în luna mai anul trecut, am reţinut din adresele oficiale livrate că NU ar putea face faţă. Apoi am mai reţinut că pentru o astfel de opţiune (alegerea sistemului individual) sunt necesare avize de la mediu, care în prezent nu există. Până la ce vom face în iarna viitoare, e important să ştim dacă vom avea sau nu apă caldă de la 1 aprilie. Noi suntem pregătiţi să livrăm în singura soluţie disponibilă în acest moment, în sistem centralizat, cea care se bazează pe procesarea aburului livrat de combinat”.
Municipalitatea ar putea ajuta populaţia să-şi monteze centrale individuale
Revenind la centralele de cartier, acestea ar putea fi gata în 2 până la 5 ani, perioadă în care va creşte şi mai mult numărul debranşărilor din sistemul centralizat, fenomen care deja creează situaţii dramatice, mai ales printre cei mai săraci dintre gălăţeni. “Avem cazuri de pensionari cu pensie de 5 milioane care ne vin cu facturi de 6-7 milioane, pentru că pe o scară de 20 de apartamente au mai rămas doar 2 branşate la sistem centralizat. Şi mă întreb: este normal ca acei oameni să se chinuie aşa, sau mai bine îi ajutăm să îşi monteze centrale individuale de apartament?”, a spus Mihaela Petru, şefa Serviciului public asociaţii de proprietari. De altfel, această din urmă variantă pare să fie agreată deja de municipalitate, însă o decizie finală se va lua abia la sfârşitul lunii, după alte serii de dezbateri.
