Firefox 157 vine cu un redesign major şi o strategie orientată spre atragerea unui public mai larg

Firefox lansează versiunea 157 cu o interfaţă redesenată atât pentru desktop, cât şi pentru dispozitivele mobile, într-o încercare de a atrage utilizatori care nu aleg neapărat browserul pentru principiile sale legate de confidenţialitate, independenţa webului sau utilizarea motorului open-source Gecko. Mozilla vrea ca Firefox să fie apreciat şi pentru experienţa de utilizare, nu doar pentru valorile care au stat la baza proiectului.

Într-un interviu acordat publicaţiei Ars Technica, Ajit Varma, şeful Firefox, a vorbit despre direcţia în care se îndreaptă browserul şi despre dificultăţile pe care Mozilla trebuie să le depăşească într-o piaţă dominată de Chrome şi de numeroase produse bazate pe Chromium.

Firefox utilizează în continuare motorul open-source Gecko, în timp ce majoritatea browserelor importante folosesc Chromium şi motorul Blink. Chrome are o cotă de piaţă mult mai mare, iar aceeaşi infrastructură tehnică se regăseşte şi în produse precum Microsoft Edge şi în numeroase alte browsere. Mozilla consideră importantă această diferenţă, însă admite că pentru majoritatea utilizatorilor ea nu reprezintă un criteriu relevant. Mulţi dintre aceştia nu fac distincţia dintre Chrome, Chromium, Blink, Firefox şi Gecko şi nici nu separă întotdeauna browserul de motorul de căutare.

În acest context, Mozilla încearcă să ajungă la un public care nu este neapărat interesat de modul în care este construit internetul. Noul redesign urmăreşte tocmai această schimbare de perspectivă, oferind o interfaţă mai modernă şi mai apropiată de limbajul vizual al sistemelor de operare actuale. Firefox readuce inclusiv modul compact şi introduce mai multe posibilităţi de personalizare.

Potrivit lui Varma, experienţa de utilizare nu se rezumă la funcţii şi productivitate. Contează şi prima impresie pe care o lasă browserul, senzaţia oferită în timpul utilizării şi măsura în care produsul pare modern şi distinct.

Unul dintre principalele obstacole pentru Firefox este obişnuinţa utilizatorilor de a rămâne la browserul pe care îl folosesc deja. Varma susţine că, atunci când oamenilor li se oferă în mod concret posibilitatea de a alege, utilizarea Firefox poate creşte. Mozilla indică drept exemplu Europa, unde Digital Markets Act a introdus ecrane de selecţie a browserului pe anumite dispozitive mobile. În timpul configurării, utilizatorii pot vedea mai multe opţiuni şi pot alege browserul pe care doresc să îl utilizeze, iar Mozilla spune că a observat creşteri ale utilizării Firefox după introducerea acestor mecanisme.

Compania încearcă astfel să creeze mai multe situaţii în care utilizatorii să ia în considerare schimbarea browserului. Un astfel de moment a apărut şi în jurul modificărilor aduse de Google sistemului Manifest V2 pentru extensii. Mozilla a păstrat suportul pentru această versiune, iar compania afirmă că schimbările implementate de browserele bazate pe Chromium i-au determinat pe unii utilizatori să ia din nou în calcul Firefox, în special în cazul extensiilor pentru blocarea reclamelor.

Inteligenţa artificială reprezintă un alt domeniu în care Mozilla încearcă să se diferenţieze. În timp ce Chrome şi Edge integrează tot mai vizibil funcţii AI, Firefox pune accent pe posibilitatea utilizatorului de a controla aceste instrumente. Mozilla a introdus opţiuni care permit activarea sau dezactivarea funcţiilor AI şi selectarea anumitor instrumente, inclusiv pentru traduceri.

Potrivit lui Varma, AI reprezintă în continuare o parte redusă din utilizarea generală a browserelor, însă Mozilla identifică aplicaţii practice pentru această tehnologie, precum traducerea, sumarizarea conţinutului, organizarea automată a taburilor sau completarea formularelor.

În acelaşi timp, compania nu îşi propune să devină producător de modele AI sau de agenţi autonomi. Varma spune că mai puţin de 10% dintre inginerii Firefox lucrează în prezent la zona AI, în timp ce cea mai mare parte a investiţiilor este direcţionată către motorul Gecko. Aici sunt incluse performanţa browserului, compatibilitatea cu site-urile şi dezvoltarea de noi API-uri pentru programatori.

Mozilla utilizează modele open-source şi analizează inclusiv soluţii care pot rula local pe dispozitiv, reducând astfel costurile şi dependenţa de procesarea în cloud. Obiectivul este ca AI să fie introdus acolo unde poate aduce beneficii concrete, fără ca utilizarea acestor funcţii să devină obligatorie.

Compania recunoaşte însă că a investit prea târziu în segmentul aplicaţiilor mobile. Firefox OS a reprezentat în trecut o încercare de a construi o platformă mobilă proprie, însă strategia actuală este diferită şi nu urmăreşte dezvoltarea unui rival direct pentru Android sau iOS.

O provocare importantă rămâne posibilitatea utilizării motorului Gecko pe iPhone. Apple permite în prezent utilizarea unor motoare de browser alternative în anumite pieţe, inclusiv în Uniunea Europeană şi Japonia, însă Mozilla spune că implementarea este dificilă atât tehnic, cât şi financiar.

Principala problemă este necesitatea dezvoltării unor versiuni diferite ale aplicaţiei pentru pieţele în care Gecko poate fi utilizat şi pentru cele în care această posibilitate nu există. Pentru Mozilla, care nu dispune de resursele marilor companii tehnologice, o asemenea strategie ar putea însemna aproape dublarea echipei dedicate versiunii de Firefox pentru iOS.

Varma afirmă că Mozilla încearcă să convingă Apple şi autorităţile de reglementare să adopte reguli care să permită utilizarea Gecko la nivel global. Compania se confruntă în acelaşi timp cu dificultăţi legate de distribuirea aplicaţiei prin App Store şi de migrarea datelor utilizatorilor.

O altă problemă strategică este dependenţa financiară de acordul cu Google privind utilizarea motorului de căutare implicit. Varma admite că viitorul acestei relaţii reprezintă o întrebare importantă pentru Mozilla, mai ales într-o perioadă în care serviciile bazate pe modele lingvistice încep să schimbe modul în care oamenii caută şi accesează informaţii.

Potrivit acestuia, utilizarea Google Search rămâne deocamdată ridicată, iar apariţia instrumentelor AI nu a determinat o migrare masivă de la motoarele de căutare către chatboturi. În acelaşi timp, Mozilla vede AI şi ca pe un instrument care îi poate permite să dezvolte Firefox cu o echipă relativ restrânsă. Pe măsură ce generarea codului devine mai eficientă, provocarea se mută însă către verificarea, testarea şi evaluarea codului produs cu ajutorul acestor instrumente.