Bacteriile din intestin ar putea avea legătură cu trăsăturile psihopatice. Ce au descoperit cercetătorii

Microbiomul uman ar putea avea legătură cu anumite trăsături psihopatice, sugerează un studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Porto. Oamenii de ştiinţă au identificat mai multe bacterii asociate cu scoruri mai ridicate la trăsăturile psihopatice, în timp ce o altă specie a prezentat o asociere inversă. Cercetătorii avertizează însă că rezultatele nu demonstrează că aceste bacterii provoacă astfel de comportamente.

Cercetarea, publicată pe 7 august în revista Translational Psychiatry, deschide o direcţie neobişnuită în studiul personalităţii. În loc să caute explicaţii exclusiv la nivelul creierului, cercetătorii au analizat şi microorganismele care trăiesc în intestin şi în cavitatea bucală.

Echipa de la Institutul pentru Cercetare şi Inovare în Sănătate, i3S, al Universităţii din Porto, a analizat 200 de participanţi din populaţia generală. Aceştia au completat chestionare pentru evaluarea trăsăturilor psihopatice, empatiei şi anxietăţii, iar cercetătorii au analizat probe de materii fecale, salivă şi sânge.

Bacteriile asociate cu scoruri psihopatice mai ridicate

Cercetătorii nu au identificat diferenţe semnificative în diversitatea generală a microbiomului între grupurile analizate. Atunci când au analizat însă anumite microorganisme, au apărut asocieri interesante.

Prezenţa unor bacterii din genurile Allisonella şi Prevotella, precum şi a speciei Cloacibacillus evryensis, a fost asociată pozitiv cu scorurile pentru trăsături psihopatice. În schimb, Treponema vincentii, o bacterie din microbiomul oral, a prezentat o asociere negativă. Niveluri mai ridicate ale acesteia au fost corelate cu scoruri psihopatice mai mici.

Analiza a evidenţiat şi diferenţe în nivelurile de glucoză şi taurină din materiile fecale, ambele fiind asociate pozitiv cu scorurile pentru trăsături psihopatice. Cercetătorii consideră că aceste modificări metabolice ar putea oferi indicii despre modul în care microbiomul interacţionează cu procesele biologice implicate în comportament.

„Rezultatele arată că anumite bacterii intestinale şi orale sunt asociate cu trăsături psihopatice în populaţia generală”, a explicat Carolina Costa, autoarea principală a studiului. Cercetătorii spun că rezultatele indică o posibilă legătură între microorganisme şi procesele implicate în emoţii şi comportamentul social.

Bacteriile nu înseamnă că „provoacă” psihopatia

Partea esenţială a cercetării este însă faptul că studiul nu demonstrează o relaţie de cauzalitate. Cercetarea este transversală şi observaţională, ceea ce înseamnă că identifică asocieri între anumite bacterii şi trăsături psihopatice.

Prin urmare, cercetătorii nu pot afirma că anumite bacterii determină apariţia trăsăturilor psihopatice. Este posibil ca microbiomul să influenţeze anumite procese implicate în comportament, dar este la fel de posibil ca stilul de viaţă şi comportamentul unei persoane să influenţeze, la rândul lor, microbiomul. Comunicarea dintre intestin şi creier este bidirecţională.

În plus, studiul a inclus doar 200 de persoane, iar trăsăturile psihopatice au fost evaluate prin chestionare, nu prin diagnostic clinic. Rezultatele vor trebui replicate în studii mai ample şi pe grupuri mai diverse înainte ca oamenii de ştiinţă să poată formula concluzii ferme.

O nouă piesă în puzzle-ul microbiomului

Psihopatia este un construct de personalitate asociat cu trăsături precum detaşarea emoţională, impulsivitatea, manipularea, lipsa empatiei şi tendinţele antisociale. Cercetările anterioare s-au concentrat în special asupra factorilor genetici, de mediu şi neurobiologici.

Studiul portughez adaugă microbiomul pe această listă şi ridică o întrebare neobişnuită: ar putea microorganismele care trăiesc în corpul nostru să influenţeze, măcar parţial, felul în care simţim şi ne comportăm?

Deocamdată, răspunsul este „nu ştim”. Descoperirea oferă însă cercetătorilor o nouă direcţie pentru investigarea axei microbiotă-intestin-creier şi, în viitor, ar putea contribui la identificarea unor markeri biologici sau a unor intervenţii nutriţionale care să fie testate în cercetări dedicate. (sursa stiripesurse.ro)