
Visul achiziţionării unei locuinţe noi tocmai a devenit semnificativ mai greu de realizat pentru români, odată cu intrarea în vigoare, de la 1 octombrie, a noii cote de TVA majorate brusc de la 9% la 21%. Această schimbare fiscală majoră trebuia să se producă iniţial încă de la 1 august, însă a fost amânată în ultimul moment din cauza unui blocaj informatic sever provocat de un atac cibernetic asupra sistemelor Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI). Pentru a veni în sprijinul cetăţenilor afectaţi de paralizarea sistemelor, Parlamentul a oferit o perioadă de graţie, permiţând semnarea promisiunilor de vânzare-cumpărare cu vechiul TVA de 9% până la data limită de 30 septembrie 2026. Odată cu depăşirea acestui termen, facilitatea a expirat oficial, iar piaţa imobiliară trebuie să absoarbă noul şoc fiscal.
Saltul brusc de 12 puncte procentuale se traduce prin zeci de mii de lei în plus pe care clienţii sunt acum obligaţi să îi scoată din buzunar. De exemplu, pentru o locuinţă evaluată la 300.000 de lei fără TVA, diferenţa de taxă generată de noua cotă atinge 36.000 de lei. În cazul unei proprietăţi de 450.000 de lei, cumpărătorul va plăti în plus 54.000 de lei faţă de planurile financiare iniţiale. Situaţia devine şi mai apăsătoare pentru proprietăţile mai spaţioase: o locuinţă de 600.000 de lei, care la vechiul TVA de 9% ajungea la un preţ final de 654.000 de lei, va costa acum 726.000 de lei, generând o gaură în bugetul cumpărătorului de nu mai puţin de 72.000 de lei. Codul fiscal menţine o cotă redusă de 11% exclusiv pentru anumite clădiri cu caracter social, precum căminele de bătrâni, casele de copii sau centrele de recuperare, excepţii care nu ajută însă cumpărătorul obişnuit.
Această explozie a taxelor loveşte o piaţă deja marcată de un paradox dureros: apartamentele noi devin tot mai mici, dar considerabil mai scumpe. Analizele arată că, între anul 2023 şi începutul lui 2026, preţul mediu al unei locuinţe noi a crescut cu aproape 50%, în timp ce suprafaţa utilă s-a contractat. Datele portalurilor de specialitate indică o reducere a suprafeţei medii cu până la 4% în Bucureşti şi cu 5% în restul ţării. Experţii imobiliari explică această ajustare a spaţiului de locuit prin presiunea enormă pusă pe dezvoltatori de creşterea costurilor de construcţie, de modificările fiscale repetate şi de deficitul acut de forţă de muncă din sector. (sursa stiripesurse.ro)