Prețul gazelor naturale pentru consumatorii non-casnici din UE a scăzut

Prețul mediu al gazelor naturale destinate consumatorilor non-casnici din Uniunea Europeană a înregistrat o tendință generală de ieftinire în primele șase luni ale anului 2026, oferind o gură de aer companiilor din sectorul industrial. Conform datelor oficiale publicate miercuri de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat), tariful mediu la nivelul spațiului comunitar s-a situat la 0,06 euro per kilowatt-oră (kWh) în primul semestru din 2026.

Deși valoarea reprezintă o ușoară majorare de 1,8% față de a doua jumătate a anului trecut, raportarea la aceeași perioadă din 2025 indică o scădere de 6,7%. În paralel, datele statistice arată că ponderea taxelor și impozitelor în prețul total achitat de firme a urcat la 17,5% în primele șase luni ale acestui an, comparativ cu 16,4% în primul semestru din 2025 și 15,9% în semestrul secund.

Analiza detaliată la nivelul statelor membre relevă discrepanțe economice majore între regiunile europene pentru companiile cu un consum anual cuprins între 10.000 și 100.000 de gigajouli. Cele mai ridicate tarife la gazele naturale destinate mediului de afaceri au fost înregistrate în Suedia, unde firmele au plătit în medie 0,11 euro per kWh, urmată de Finlanda cu 0,09 euro și Țările de Jos cu 0,08 euro per kWh.

La polul opus, cele mai scăzute prețuri din Uniunea Europeană au fost raportate în Bulgaria și Belgia, unde consumatorii non-casnici au achitat doar 0,04 euro per kWh, ceea ce oferă un avantaj competitiv semnificativ companiilor din aceste țări, notează sursa stiripesurse.ro.

Tendința de ieftinire a fost aproape generalizată pe continent, 24 din cele 25 de state membre UE pentru care sunt disponibile date raportând scăderi ale prețului mediu în primul semestru din 2026 comparativ cu perioada similară a anului trecut. Suedia a fost singura excepție din blocul comunitar, înregistrând o scumpire de 3,1%.

Cele mai spectaculoase ieftiniri au fost consemnate în Belgia și Franța, ambele cu o reducere de 13,1%, urmate îndeaproape de Lituania cu un minus de 12,5%, Ungaria cu 11,6% și Bulgaria cu 10,8%. În schimb, România s-a numărat printre țările în care scăderile de preț au fost extrem de reduse, alături de Letonia și Croația, menținând o presiune constantă asupra costurilor de producție din industrie.