România, la extremele clasamentului economic european: Bucureşti-Ilfov creşte cu peste 33%, în timp ce două regiuni pierd peste 10%

România se regăseşte la ambele extreme ale clasamentului european privind evoluţia economică din ultimii cinci ani. În perioada 2019–2024, regiunea Bucureşti-Ilfov a înregistrat una dintre cele mai mari creşteri economice din Uniunea Europeană, în timp ce Sud-Muntenia şi Sud-Vest Oltenia s-au numărat printre puţinele regiuni europene care au consemnat scăderi de două cifre. Datele Eurostat evidenţiază astfel decalajele tot mai mari dintre diferitele zone ale ţării.

Bucureşti-Ilfov, creştere economică de peste 33% în cinci ani

Între 2019, ultimul an de dinaintea pandemiei de COVID-19, şi 2024, economia Uniunii Europene a crescut în termeni reali cu 5,6%. Bucureşti-Ilfov a avut însă o evoluţie mult peste media europeană, cu un avans de peste 33%, plasându-se printre regiunile cu cele mai bune rezultate economice din UE.

Primele două poziţii ale clasamentului sunt ocupate de regiunile irlandeze Eastern and Midland şi Northern and Southern, care au înregistrat creşteri de 38%, respectiv 36,4%. În afara Irlandei, Bucureşti-Ilfov a depăşit Malta, cu un avans de 32,9%, şi regiunea franceză Mayotte, unde creşterea a fost de 32,1%.

Potrivit datelor Eurostat, din totalul celor 244 de regiuni analizate, 197 aveau în 2024 un nivel al activităţii economice superior celui din 2019.

Ce înseamnă creşterea economică pentru locuitorii din Bucureşti şi Ilfov

O economie regională aflată în expansiune poate atrage investiţii, poate susţine dezvoltarea companiilor şi poate genera noi locuri de muncă. Bucureştiul şi localităţile din Ilfov beneficiază, totodată, de concentrarea sediilor de companii şi a activităţilor economice cu valoare adăugată ridicată.

Totuşi, creşterea PIB-ului cu peste 33% nu înseamnă că veniturile fiecărui locuitor au avansat în acelaşi ritm sau că nivelul de trai s-a îmbunătăţit proporţional pentru întreaga populaţie.

Dezvoltarea rapidă poate veni şi cu efecte negative. Cererea ridicată de locuinţe poate duce la scumpirea proprietăţilor şi a chiriilor, iar creşterea populaţiei poate pune presiune pe infrastructură şi serviciile publice. Traficul aglomerat şi accesul la servicii pot deveni, de asemenea, probleme tot mai importante.

Prin urmare, PIB-ul reflectă dimensiunea şi evoluţia activităţii economice, dar nu arată, de unul singur, câţi bani le rămân oamenilor la finalul lunii sau în ce măsură beneficiază de dezvoltarea regiunii.

Sud-Muntenia şi Sud-Vest Oltenia, printre regiunile cu cele mai mari scăderi din UE

La polul opus se află Sud-Muntenia şi Sud-Vest Oltenia, două regiuni din România care au înregistrat contracţii economice semnificative în intervalul 2019–2024.

Conform Eurostat, acestea fac parte dintr-un grup restrâns de numai cinci regiuni europene în care scăderea economică a depăşit pragul de 10%. Sud-Muntenia a consemnat un recul de 13,5%, în timp ce economia regiunii Sud-Vest Oltenia s-a contractat cu 11,3%.

Cea mai mare scădere din Uniunea Europeană a fost înregistrată în regiunea Yugoiztochen din Bulgaria, unde declinul a ajuns la 20,5%. Pe următoarele poziţii s-au situat Dytiki Makedonia din Grecia, cu o scădere de 18%, şi Groningen din Ţările de Jos, cu un recul de 14%.

Cum poate afecta declinul economic populaţia

Consecinţele unei economii regionale în declin nu se reflectă întotdeauna imediat în salarii, însă efectele se pot acumula în timp.

O activitate economică mai slabă poate descuraja investiţiile, poate limita apariţia unor noi locuri de muncă şi poate pune presiune asupra companiilor deja existente. În regiunile în care oportunităţile de angajare şi locurile de muncă bine plătite sunt mai puţine, tinerii pot fi mai înclinaţi să se mute în Bucureşti, în alte centre urbane mari sau în străinătate.

Datele Eurostat readuc în atenţie una dintre problemele structurale ale României: diferenţele semnificative de dezvoltare dintre regiuni. În timp ce Bucureşti-Ilfov înregistrează o creştere comparabilă cu cea a unor zone economice foarte dinamice din Europa, alte regiuni pierd teren.

Dacă aceste discrepanţe persistă, ele pot accentua în anii următori diferenţele dintre români în ceea ce priveşte veniturile, accesul la locuri de muncă, investiţiile şi oportunităţile de dezvoltare.