China lansează CENI, o reţea experimentală de mare viteză care rescrie regulile infrastructurii digitale

China a pus oficial în funcţiune CENI (China Environment for Network Innovation), un amplu proiect de infrastructură digitală care marchează un moment important în evoluţia reţelelor de comunicaţii. Dezvoltat pe parcursul a aproape un deceniu, sistemul nu reprezintă o simplă extindere a internetului actual, ci o platformă experimentală dedicată tehnologiilor de reţea ale viitorului, construită în afara standardelor occidentale consacrate.
Noua reţea se întinde pe aproximativ 55.000 de kilometri de fibră optică şi conectează 40 dintre cele mai importante oraşe ale Chinei. Prin dimensiune şi arhitectură, CENI este concepută ca o adevărată „autostradă” digitală ultrarapidă, capabilă să susţină volume uriaşe de date şi viteze care depăşesc semnificativ infrastructurile comerciale actuale, notează publicaţia Clubic.
CENI funcţionează ca un mediu experimental de mari dimensiuni, în care pot opera simultan până la 128 de reţele distincte şi pot fi realizate peste 4.000 de teste în paralel. Un beneficiu major al noii infrastructuri este reducerea costurilor de transmisie cu aproximativ 60% comparativ cu soluţiile anterioare.
Din punct de vedere al performanţei, rezultatele sunt spectaculoase. Un transfer de 72 de terabytes de date între un radiotelescop din Guizhou şi o universitate din Hubei, aflate la circa 1.000 de kilometri distanţă, a fost finalizat în doar 1,6 ore. În condiţii obişnuite, transmiterea unui asemenea volum de date ar fi durat aproape doi ani. Viteza susţinută atinge aproape 100 Gbps, iar latenţa rămâne sub 20 de microsecunde, chiar şi la încărcare maximă.
Primele organizaţii care folosesc CENI includ giganţi tehnologici precum Huawei şi Baidu. Pentru Baidu, noua infrastructură a permis accelerarea semnificativă a antrenării modelelor avansate de inteligenţă artificială, reducând drastic timpul necesar procesării unor modele cu sute de miliarde de parametri.
Reţeaua joacă un rol esenţial şi în cercetarea ştiinţifică de vârf. Datele generate zilnic de radiotelescopul FAST din Guizhou pot fi transmise rapid către centrele de analiză, fără blocaje sau întârzieri.
În etapa următoare, autorităţile chineze plănuiesc conectarea a aproximativ 100 de universităţi şi companii, extinzând utilizarea reţelei în domenii precum medicina, industria avansată şi aviaţia emergentă, în concordanţă cu strategia naţională „Date orientale, calcul occidental”.
Abordarea Chinei contrastează puternic cu cea a Statelor Unite şi a Europei. În timp ce iniţiative similare din SUA au fost abandonate sau transferate către sectorul privat, Beijingul continuă să investească masiv în infrastructuri publice strategice, de la reţele 5G şi 6G până la dezvoltarea unor standarde tehnologice proprii.