Curtea de Apel Galaţi a constatat nulitatea contractului civil şi a contractului de muncă încheiat de parlamentar cu fiul său, în baza cărora acesta din urmă a încasat un salariu lunar de 1.700 de lei. Deputatul Florin Pâslaru a ajuns în atenţia inspectorilor de integritate după ce şi-a angajat fiul la cabinetul parlamentar. Inspectorii ANI au constatat că „domnul Florin Pâslaru a avut un interes personal, încălcând regimul juridic privind conflictul de interese în materie administrativă, urmărind obţinerea unui beneficiu patrimonial de către un membru al familiei prin semnarea, în calitate de deputat, a unui contract civil încheiat cu fiul său şi avizarea favorabilă a contractului individual de muncă”. Agenţia Naţională de Integritate a mers mai departe şi a cerut Curţii de Apel Galaţi să constate că cele două contracte încheiate de Florin Pâslaru cu fiul său sunt nule, astfel încât banii obţinuţi ilegal să fie returnaţi. Pe 6 decembrie, judecătorii le-au dat, din nou, dreptate inspectorilor de integritate, dispunând repunerea părţilor în situaţia anterioară încheierii actelor contestate ca fiind nule. Decizia instanţei nu este definitivă, putând fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Deputatul Florin Pâslaru a intrat şi în colimatorul procurorilor după finalizarea anchetei privind angajarea fiului său la biroul parlamentar. Procurorii susţin că Florin Pâslaru, în calitate de deputat, a încheiat un contract civil şi ulterior a propus angajarea şi a avizat contractul individual de muncă prin care fiul său a fost angajat, în perioada 2009-2012, în cadrul biroului său parlamentar, fiind plătit din bugetul Camerei Deputaţilor. Conform informaţiilor furnizate judecătorilor de Camera Deputaţilor, fiul era încadrat la cabinetul parlamentar al deputatului cu un salariu lunar de 1.700 de lei, totalizând venituri în perioada 2009-2010 de peste 21.000 de lei. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât definitiv pe 27 iunie să îl condamne pe deputatul Florin Pâslaru la o pedeapsă de 6 luni de închisoare, cu suspendarea executării, înlocuind astfel sacţiunea aplicată iniţial de instanţa de fond, care îl obligase să plătească o amenda penală de 2.000 de lei.
