Nu ştiu dacă e ceva cu care să mă mândresc, dar eu sunt un votant model: nu mi-a scăpat niciun scrutin. Cartea mea de identitate e doldora de timbre cu „votat”. Am votat şi când nu eram în localitate, m-am dus la secţii de votare din gări, pe unde am putut, numai să-mi exercit dreptul de vot. La alegerile locale nu lipseam din Galaţi, că mă ţinea pe loc meseria. Mărturisesc cinstit că de cele mai multe ori nu a ieşit cine doream eu şi pe cine votam... dar m-am resemnat. Democraţia e democraţie... Rar mi s-a întâmplat, însă, să mă aflu în prag de alegeri într-o mare dilemă, să nu ştiu cu cine să votez. Sunt conştientă, însă, de faptul că mare parte din populaţie e debusolată. Avalanşa de candidaţi nu e de natură să te ajute, pentru că oferta variată nu înseamnă neapărat că ai de unde alege. La alegerile locale, pentru primari în special, lucrurile ar trebui să fie mai simple, pentru că se voteză de regulă omul, dincolo de partidul din care face parte sau care îl susţine. Dar lucrurile nu sunt deloc simple, pentru că şi candidaţii sunt şi ei oameni, cu bune şi rele, iar memoria alegătorului e de scurtă durată. Cetăţeanul uită repede când i-a fost bine dar ţine minte tot ce i s-a întâmplat rău şi se lasă şi influenţat de ce vede şi aude în prag de alegeri. De aia unii se duc la urnă indecişi şi se lasă pradă emoţiilor de moment. Regretele nu întârzie să apară, apoi, timp de patru ani, o ţin tot într-un regret. Dar nu se învaţă minte! De ce? Pentru că nu se informează corect şi lasă manipulatorii să le insufle în subconştient ura faţă de un candidat - de ce ură... nu am să înţeleg niciodată - sau simpatia pentru altul (simpatie pe care nu o pot justifica, dar... aşa simt, deh...).
Nu pot să nu mă gândesc, de data aceasta ca ziarist, nu ca simplu votant, pe cine ar putea alege gălăţenii la primăria municipiului Galaţi, de exemplu, că acolo e interesul mai mare. Eu mi-am conturat opţiunea, aşa cum am făcut întotdeaua, punând în ecuaţie tot ce ştiu, prin natura meserie, despre candidaţii anunţaţi. Dar omul de rând, cel care nu prea citeşte presă, care se uită la televizor doar la show-uri de divertisment şi la filme şi vede pe facebook doar ce postează grupul său, cel din care a ales să facă parte... Omul acela cum îşi conturează opţiunea? În mod normal, viaţa de zi cu zi ar trebui să-i inducă o idee, dar şi asta e legată mai mult de ceea ce face sau nu face edilul în funcţie şi cel mult îl face să decidă dacă îl votează pe el sau nu. Dacă îl votează - de unde ştie dacă nu ar fi altul mai bun ca el, dacă nu face eforturi să afle şi ce pot alţii (ce pot, nu ce promit!)? Şi dacă decid să nu-l mai voteze - de unde ştiu că votul dat altuia doar ca vot negativ împotriva celui în funcţie nu bagă Galaţiul într-un rău şi mai mare?
E greu să fii votant responsabil... Cel puţin cu oferta de anul acesta... Unul mai „breaz” ca altul. Unul cică e prea bătrân şi a furat destul. Altul cică e prea tânăr şi are „dinozauri” care îl manevrează. Altul e considerat traseist şi hoţ. Altul e „plecat cu sorcova”. Unul cică e băbălău şi împins de la spate de grupuri de interese. Altul e tupeist şi prost. Mai sunt vreo doi care candidează veşnic pentru că e „cool” să vezi cum te adulează o mână de oameni... Nu ştiu ce-i mână în luptă pe oamenii ăştia, dar... noi ce vină avem, de ne-am procopsit cu ei?!
