Este interesant, dar şi trist deopotrivă, să constaţi cum se schimbă mentalitatea unei societăţi. Până de curând mii de oameni au murit efectiv cu dreptatea în braţe, pentru că au îndrăznit să se ia în piept cu un sistem rigid şi corupt. Când politicul şi-a luat mâna de pe justiţie, vălul s-a ridicat şi adevărata faţă a celor care au făcut averi din nimic în ultimii ani ni se arată acum în toată splendoarea. Sunt moştenitori ai foştilor proprietari de casa naţionalizate şi terenuri care s-au văzut daţi la o parte de ”moştenitori” apăruţi peste noapte, care cu susţinere din partea unor funcţionari ai statului au creat suficientă aparenţă de legalitate pentru a-i deposeda de ceea ce li se cuvenea de drept. Am scris de cazuri de persoane care şi-au plătit creditele la bancă, dar au fost evacuaţi din propriile case pentru că banca avea propria versiune a celor întâmplate, iar instanţele au înclinat balanţa de partea acesteia în cele din urmă. Sentimentul pe care îl aveai la acel moment era unul de profundă frustrare, pentru că îţi dădeai lesne seama din acte că oamenii au dreptate, dar li se refuză acest lucru, doar pentru că nu cunoşteau pe cine trebuie sau nu au ştiut să intervină la cineva cu influenţă. Cam aşa se făcea justiţia nu cu mult timp în urmă şi, deşi nu toţi corupţii au fost eliminaţi din sistem, există măcar premisele că lucrurile se vor aşeza pe făgaşul normal în anii ce vin. Frapează din nou tupeul de care dau dovadă unii din băieţii ăştia deştepţi, Remus Truică fiind unul dintre cele mai jenante exemple. Oamenii au cerut fără neruşinare nu milioane, ci zeci sau sute de milioane de euro ca despăgubiri de la statul român, deşi ştiau că nu aveau dreptul să primească nici măcar un leu. La aşa ceva se ajunge când societatea nu se implică la modul serios în treburile cetăţii şi se încrede orbeşte în cei care se află vremelnic la conducerea ţării. Pe de altă parte, comunitatea nu avea experienţa necesară pentru a tăia în carne vie ori de câte ori astfel de ieşiri în decor ale politicului s-ar fi produs. Chiar şi acum, după ce zeci de mii de oameni au ieşit în stradă, discriminarea nu a dispărut, în condiţiile în care avem politicieni apăraţi de colegii lor din Parlament de arestul preventiv printr-o simplă ridicare de mână sau, mai nou, prin neprezentarea la vot. Pentru cei care şi-au pierdut bunurile în mod nedrept nu prea mai e nimic de făcut, ţinând cont că mulţi dintre ei au murit de inimă rea, dar pentru marea majoritate a românilor se poate crea garanţia că măcar în viitorul apropiat vor avea parte de o justiţie cu adevărat imparţială. Pentru ca acest lucru să se întâmple, societatea civilă trebuie să menţină presiunea pe clasa politică acum mai mult decât niciodată. Dacă nu vom fi suficient de organizaţi şi vigilenţi ca să facem asta, politicienii vor reuşi să aburească lumea în stilul atât de cunoscut deja, iar tot ce s-a construit până acum, se va risipi ca o perdea de ceaţă.
