Universitatea "Dunărea de Jos" Galaţi, Asociaţia Română de Istorie a Presei şi Biblioteca judeţeană „V.A. Urechia” organizează în perioada 27-28 mai 2016, la Galaţi, Conferinţa internaţională „Cultura şi presa în spaţiul european”, ediţia a VIII-a, cu tema „Presa minorităţilor etnice din România”
Încă de la formarea poporului român putem vorbi despre seminţii care, mânate de furtuna istoriei, au decis să se statornicească în acest cadru geografic, contribuind, prin activitatea lor, la dezvoltarea economică a statelor medievale româneşti. Fie că au fost greci, armeni, saşi, maghiari, evrei, bulgari, sârbi, albanezi, ruşi ori aromâni, aceştia au constituit motorul determinant al creşterii economice în statele în care se aflau, făurind cel dintâi, dar şi cel de-al doilea val al burgheziei naţionale. Rolul acestei burghezii, formată, aproape în totalitate, din neromâni (din perspectivă pur etnică), a fost evidenţiat de istorici străluciţi, inclusiv în perioada de supralicitare a naţionalismului autohton. Dincolo de latura strict economică, reprezentanţi de frunte ai minorităţilor din statele medievale româneşti, viitoarele Principate Dunărene, mai apoi, din statul unitar român, s-au afirmat în toate segmentele vieţii ştiinţifice şi culturale. Numărul celor care au scris, deopotrivă, în limba română şi în limba maternă, şi care au intrat în Pantheonul culturii naţionale, este atât de mare, încât ar fi incorect a da nume, pentru a nu îi neîndreptăţi pe ceilalţi. Deopotrivă, cultura din spaţiul românesc a fost îmbogăţită de operele acelora care au scris în limba maternă, cultivând tradiţiile comunităţilor din care făceau parte şi pe care le-au reprezentat cu cinste. Literatura, artele plastice, dramaturgia, muzica, iată tot atâtea domenii în care români de altă naţionalitate au excelat şi au ajuns să fie percepuţi ca parte a patrimoniului cultural românesc.
Şi presa din România, în diversele ei epoci, a fost marcată de condeiul şi scriitura unor gazetari de marcă, mulţi dintre ei, de altă naţionalitate.
Demersul îşi propune să scoată în evidenţă modul în care presa minorităţilor etnice din România s-a aliniat la marile comandamente ale timpului, modalitatea în care a tratat problemele legate de temele majore de interes: raportul dintre majoritate şi minoritate, unificarea naţională, legislaţia pentru minorităţi etc. Manifestarea se adresează cadrelor didactice din învăţământul universitar şi preuniversitar, masteranzilor şi doctoranzilor, cercetătorilor ştiinţifici, bibliotecarilor, arhiviştilor, studenţilor, tuturor celor interesaţi de istoria presei din ţara noastră. O selecţie a lucrărilor, rezultată în urma procesului de peer-review, va fi publicată într-un volum, tipărit la o editură de prestigiu recunoscut în domeniul ştiinţelor sociale (A2 – CNATDCU). Volumul ediţiei a VII-a a Conferinţei Internaţionale Cultura şi presa în spaţiul european, care a avut loc la Galaţi, în mai 2015, a apărut cu titlul Mediamorfoze, la Editura Tritonic, din Bucureşti.
