Dugongul este un mamifer marin masiv, dar totuşi graţios şi de notorietate modestă. Ameninţat, acest animal marin a devenit obiectul unui plan strict de prezervare în Noua Caledonie, unde trăiesc ultimele populaţii ale planetei, relatează AFP. Prezenţa acestor animale în laguna caledoniană este un factor ce contribuie la înscrierea recifurilor de coral din Noua Caledonie în Patrimoniul Umanităţii al UNESCO în 2008, a declarat Damien Grima, membru al Agenţiei apelor marine protejate (AAMP) din Noumea.
Arhipelag din Pacificul de sud, Noua Caledonie, alături de Australia şi Golful Persic, este habitatul uneia din cele trei colonii de mamifere dugong din întreaga lume, cu circa o mie de exemplare. Considerat drept "vulnerabil" de UICN (Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii), acest animal prezintă un risc crescut de extincţie şi este inclus din 2010 într-un plan de prezervare în Noua Caledonie.
Prima fază a acestui plan de conservare a fost consacrată cunoaşterii acestui animal şi mai ales numărării populaţiei din Noua Caledonia, unde dugongul nu a mai făcut obiectul unui studiu. Capturarea acestor animale este strict interzisă şi este pasibilă de o amendă de până la 8.000 de euro şi o pedeapsă cu închisoarea de şase luni. În pofida consumului de carne de dugong, cândva, în cadrul unor ritualuri ale populaţiei indigene, nu a fost acordată niciun fel de derogare.
În pofida cazurilor rare de braconaj, dugongul este ameninţat de plasele de pescuit, în care poate fi prins în mod accidental, şi de dezvoltarea navigaţiei turistice. "Coliziunile şi loviturile de elice reprezintă un risc, în timp ce ancorele distrug vegetaţia submarină", cu care se hrăneşte animalul, explică Damien Grima, care coordonează "planul de acţiune dugong".
Dugongii sunt singurele mamifere marine care se hrănesc exclusiv cu plante de apă, ceea ce le-a atras denumirea de "vaci de mare”. Aceste animale au dimensiuni mari - 2,4 până la 4 metri lungime - şi cântăresc între 200 şi 600 de kilograme. Au corpul acoperit cu o piele groasă. Buza superioară este despicată şi ieşită în afară, acoperind gura animalului. Buza inferioară şi cerul gurii sunt prevăzute cu nişte tampoane cărnoase, adaptate hranei exclusiv vegetale.
Femelele au mameloane în zona toracică, fapt ce a atras speculaţia că dugongii sunt de fapt legendarele „sirene”. Asocierea a fost determinată şi de faptul ca dugongii îşi ţin puii între înotătoarele din faţă, la fel cum o mamă îşi ţine copilul. Animalele se hrănesc în grup, în apele puţin adânci din apropierea coastelor, iar la apropierea unei bărci ei se ridică, scoţând din apă partea de sus a corpului. E posibil ca marinarii care au întâlnit pentru prima oară aceste animalele să fi crezut că sunt creaturi umanoide.
Acest mamifer nemigrator sirenian trăieşte în lagune la o adâncime de între 2 şi 20 de metri. Ordinul Sirenia include patru specii de mamifere acvatice, trei de apă dulce - lamantini (trăiesc în America de Nord şi de Sud şi in Africa) - şi cea de-a patra marină - dugong.
