Criza economică mondială începută în 2008 a pus la grea încercare multe ţări, unele, precum Grecia, fiind în pragul colapsului. Altele se confruntă cu probleme de alt gen, cum ar fi protestele antiguvernamentale din Brazilia sau războiul din Ucraina. Cu toate acestea, unele ţări au probleme care, deşi pot părea nesemnificative cu cele prezentate, ba chiar bizare, au creat panică în rândul locuitorilor sau autorităţilor. Iată câteva dintre acestea:
Criza norvegiană a untului
O nefericită combinaţie a scăderii surselor de materie primă şi creştere a cererii a condus, în 2011, la o criză de unt.
Ploile torenţiale din vara acelui an, urmate de creşteri ale cererii de 20% în octombrie şi 30% în noiembrie au făcut ca preţul unui pachet de unt să atingă echivalentul a 50 de dolari în perioada de dinaintea Crăciunului. Situaţii precum licitarea pentru cumpărarea de unt online sau cumpărăturile făcute în Suedia vecină, unde vânzările de unt au crescut cu 2.000%, au devenit frecvente, la fel ca şi contrabanda. Un cuplu de norvegieni a fost surprins încercând să introducă în ţară 250 de kilograme de unt la un singur transport.
Criza de hârtie igienică din 1973
Deşi nu a existat cu adevărat o criză, oamenii au fost speriaţi de declaraţiile unor persoane publice, astfel încât s-au comportat ca atare.
În decembrie 1973, celebrul moderator american de emisiuni TV Johnny Carson (Late Night TV) a anunţat la o oră de maximă audienţă că urmează o iminentă criză de hârtie igienică. Luând de bună informaţia, oamenii s-au repezit la magazine pentru a-şi face stocuri, de acest lucru profitând imediat comercianţii, care au mărit preţul. Din fericire, "criza" a luat sfârşit a doua zi, când Carson a explicat că declaraţiile sale din ziua precedentă au fost o glumă.
În acelaşi an, peste Pacific, japonezii aveau deja nervii întinşi la maxim din cauza războiului arabo-israelian, ţara lor depinzând de petrolul din Orientul Mijlociu. Declaraţia unui membru al Guvernului din 31 octombrie, în care cerea japonezilor să-şi reducă consumul de hârtie, a fost una dintre cele mai proaste lucruri care se puteau întâmpla. Sute de oameni au năvălit în supermarketurile din Osaka, golind rafturile, iar imaginile prezentate la televiziune au făcut ca alţii să procedeze la fel. Declaraţia unui alt oficial care invita populaţia la calm, pe 2 noiembrie, nu a făcut decât să aţâţe şi mai tare goana după hârtie igienică, fiecare cumpărând cât putea. În momentul când criza s-a terminat, cea mai mare parte a populaţiei avea acasă stocuri suficiente pentru un an de zile.
Criza americană de carne
Criza de carne din 1910, cauzată de o creştere explozivă a populaţiei combinată cu reducerea numărului de animale, a îngrijorat destul de mult autorităţile pentru ca acestea să aprobe construirea unei ferme de hipopotami în Louisiana.
Louisiana se confrunta cu o problemă ciudată: adusă în ţară cu ocazia unei expoziţii de bumbac, zambila de apă japoneză a început să se înmulţească necontrolat, blocând căile navigabile. Congresmanul Robert Broussard a preluat ideea exploratorului Frederick Burnham, care spunea că hipopotamii vor mînca zambilele, curăţind astfel apele, după care vor fi mâncaţi de către populaţie, carnea lor "fiind foarte delicioasă şi conţinând foarte puţină grăsime" şi a reuşit să obţină o finanţare de 250.000 de dolari pentru acest proiect.
În cele din urmă criza a fost rezolvată prin creşterea suprafeţelor alocate creşterii de vite.
Myanmar este disperat după banii cash
Dacă există vreo ţară în care aproape nimeni nu vrea să-şi ţină banii în bancă iar încrederea în ATM-uri este egală cu zero, aceasta este Myanmar.
Sancţiunile internaţionale împotriva regimului militar din Myanmar au blocat introducerea cardurilor (primul ATM a fost instalat în 2013) şi au condus la creşterea corupţiei din bănci la cote inimaginabile, oamenii fiind nevoiţi să mituiască personalul acestora pentru a-şi retrage propriii bani din bănci. Rezultatul: Mai puţin de 10% din populaţie are un cont bancar, oamenii umblând cu portofelele burduşite de bani. Mai mult, nu sunt acceptate decât bancnote în stare impecabilă, orice cută sau pată ducând la refuzarea acestora, astfel că păstrarea banilor între filele cărţilor pentru "îndreptarea" lor este o practică curentă.
Hiperinflaţia din Ungaria
Dacă inflaţia este un fenomen întâlnit destul de des, hiperinflaţia se petrece destul de rar, dar cu atât mai grav.
Dacă inflaţia din 1920 din Germania a avut un vârf de 32.000% pe lună, hiperinflaţia din Ungaria din 1945-1946 a fost de miliarde de ori mai mare. În 1946, la apogeu, preţurile din Ungaria se dublau la fiecare 15,6 ore, astfel că în ianuarie, guvernul a înlocuit noneda pengo cu adopengo, care avea valoarea de cîteva mii de miliarde mai mare. Rămas încă in circulaţie, pengo nu mai valora nimic - cu 100 de milioane de pengo nu puteai lua absolut nimic. Cea mai mare bancnotă tipărită avea valoarea de 100 de milioane de miliarde de pengo, astfel că mormane de bancnote, care nu valorau nimic, puteau fi văzute zăcând pe străzi.
Pe 1 august 1946, Guvernul ungar a introdus forintul, garantat cu aur şi valute străine, care a rezistat până în zilele noastre. Paritatea forintului faţă de pengo era nemaiîntâlnită: 1 forint era echivalent cu 400.000.000.000.000.000.000.000.000.000 (!) pengo.
Economia Elveţiei este prea bună
Începând cu 2008, fiecare ţară a trebuit să se zbată serios pentru a-şi menţine economia funcţională. În Europa cel puţin, Elveţia a fost singura ţară care nu a avut astfel de probleme, ba din contră.
Datoria publică mică, şomajul scăzut şi exporturile masive au făcut ca francul elveţian să se întărască cu 30% faţă de euro. Elveţia a devenit astfel victima propriului succes, exporturile devenind mai scumpe, sporind costurile companiilor, în timp ce costurile datoriilor populaţiei au crescut la rândul lor, determinând Guvernul să slăbească artificial valoarea propriei monezi.
Koro - furtul de penisuri
În ultimele decenii, dar mai ales în 1990-2000, multe ţări africane s-au confruntat cu Koro - o iluzie în masă care face bărbaţii să creadă că penisurile lor se micşorează sau chiar că au fost... furate. Au existat numeroase cazuri în care bărbaţii, până la găsirea unui şaman, umblau cu greutăţi ataşate de penis pentru a evita micşorarea lui.
Vinovaţii au fost imediat găsiţi - era vorba de vrăjitori. Problema cu Koro nu a fost panica propriu-zisă creată, ci mai ales reacţia publicului. În 1990, în Ghana, 12 "hoţi de penisuri" au fost bătuţi de moarte de mulţime, în Nigeria alţi 12 au fost ucişi în 2001 şi alţi 5 în Benin, în acelaşi an. Şeful poliţiei din Congo a explicat frustrarea pe care i-a produs-o Koro: "Atunci când îi spui victimei că are încă la el penisul, el îţi răspunde fie că s-a micşorat, fie că a devenit impotent. Şi asta fără să se ducă acasă şi să verifice dacă mai «funcţionează»".
Criza de Kimchi din Coreea
Nu există un aliment mai important în Coreea de Sud decât Kimchi. Această mâncare făcută din varză murată are aproape un statut religios în ţară, fiind servită la fiecare masă. Restaurantele o oferă gratis, aşa cum este ketchup-ul în Statele Unite.
"Tragedia naţională", o "criză care apare o dată la un secol", s-a produs în 2010 când ingredientul de bază, varza napa, s-a scumpit cu 500%. Rezultatul a fost previzibil: pe lângă scumpirea Kimchi-ului, varza napa a început să nu se mai găsească.
Pentru soluţionarea crizei, Guvernul a suspendat taxele de import pentru varză iar preşedintele a declarat public că va mânca numai varză "inferioară", importată din Europa şi Statele Unite. La rândul lor, guvernele locale au început să ofere populaţiei varză subvenţionată, lumea stând la coadă ore în şir pentru a intra în posesia ei.
Operaţiunea "păr de porc"
Penuria de locuinţe este o problemă comună multor ţări, unele dintre acestea având slabe speranţe să o depăşească vreodată.
În 1944, Australia a demarat un program de construcţie de locuinţe, pentru satisfacerea cererii imense de case. Toate lucrurile au mers bine, cu excepţia unuia singur: o criză cronică de pensule. Mai mult, pe piaţa mondială se înregistra o criză de păr de porc, materie primă pentru confecţionerea pensulelor. Singurul mare furnizor de păr de porc la nivel mondial, China, se afla în mijlocul unui război civil, iar exporturile erau oprite.
Misiunea de a rezolva această problemă a revenit Aviaţiei Regale Australiene, care trebuia să aducă 20 de tone de păr de porc din Chongqing. Chiar dacă misiunea a fost ordonată în mai, aviatorilor australieni le-au trebuit nu mai puţin de cinci luni pentru a o îndeplini.
Criza şoarecilor de laborator
Pe 10 mai 1989, un incendiu izbucnit la Laboratoarele Jackson din Maine a distrus aripa destinată producţiei de şoareci, făcând şi 400.000 de victime printre rozătoare.
Laboratoarele Jackson aprovizionau cu şoareci de laborator (40.000 de exemplare săptămânal) peste 11,000 de laboratoare de cercetare din întreaga lume, multe exemplare fiind unice sau create special pentru studierea a diferite boli cum ar fi SIDA sau diverse forme de cancer.
Incendiul a fost numit "dezastru naţional", multe dintre cercetările în curs fiind abandonate, din cauză că schimbarea subiecţilor ar fi afectat acurateţea rezultatelor. Paguba a fost estimată la 40 de milioane de dolari, asigurările plătind 15 milioane, laboratorul solicitând alte 25 de milioane Congresului SUA pentru reluarea activităţii.
